Marea ambiĹŁie politicÄ a preĹedintelui Traian BÄsescu, în al doilea mandat, este reformarea statului. UDMR, partenerul de guvernare al PD-L, partidul care a creat osatura majoritÄĹŁii fÄrÄ de care "construcĹŁia Boc" n-ar avea consistenĹŁÄ, a luat-o înaintea preĹedintelui în acĹŁiunea de reformare. Parlamentarii UDMR au depus în iunie 2009, înainte de vacanĹŁa de varÄ, un proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 315/2004 privind dezvoltarea regionalÄ a României. Actul a avansat pe tÄcute, dar sigur, fÄrÄ ca celelalte partide sÄ bage de seamÄ cât de periculoase sunt prevederile proiectului. În aceste ultime Ĺase luni, toatÄ lumea credea cÄ nu existÄ alt subiect de dezbatere Ĺi de luptÄ politicÄ altul decât alegerea preĹedintelui ĹŁÄrii. IatÄ cÄ alĹŁii au profitat de mecanismul Senatului Ĺi au lÄsat ca planul UDMR privind autonomia pe criterii etnice - proiectul este bine clocit Ĺi face parte dintr-o strategie - sÄ facÄ un pas mic dar uriaĹ ca însemnÄtate. Senatul a aprobat tacit voinĹŁa UDMR de regionalizare în 16 entitÄĹŁi teritoriale, între care una înseamnÄ reînfiinĹŁarea stalinistei Regiuni MureĹ-Autonome Maghiare, prin comasarea judeĹŁelor Covasna, Harghita Ĺi MureĹ. În septembrie 2009, Jeno Szasz, preĹedintele Partidului Civic Maghiar declara la Odorheiul Secuiesc cÄ "partidul merge cu convingere pe drumul pe care l-a ales cÄtre asumarea autonomiei". Tot atunci a fost adoptatÄ de "civici" o declaraĹŁie care afirmÄ cÄ "actuala împÄrĹŁire teritorial-administrativÄ a României este depÄĹitÄ" Ĺi adÄuga: "viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorialÄ de sine stÄtÄtoare, situatÄ în limitele sale regionale fireĹti, formate în cursul istoriei ". Iar Senatul României s-a fÄcut cÄ nu observÄ caracterul iredentist al proiectului de lege care include alÄturi de alte patru macroregiuni Ĺi Macroregiunea V, exact teritoriul smuls din trupul României prin Dictatul de la Viena. Covasna, Harghita, MureĹ, BistriĹŁa-NÄsÄud, Cluj, MaramureĹ, Bihor, SÄlaj Ĺi Satu Mare sunt incluse de cartografii UDMR, în Regiunea V, care riscÄ sÄ devinÄ "Coloana a cincea" în statalitatea româneascÄ. Este un semn de întrebare cum s-a ajuns ca printr-un act procedural, cu toatÄ opoziĹŁia comisiilor de specialitate, Consiliului Legislativ, Guvernului, iniĹŁiativa UDMR sÄ treacÄ prin Senat fÄrÄ dezbatere. Revenind la planul lui BÄsescu de a desfiinĹŁa bicameralismul, situaĹŁia acestei legi antinaĹŁionale aratÄ Ĺi pericolul adoptÄrii reformei parlamentare. Legea adoptatÄ de Senat urmeazÄ sÄ intre la Camera DeputaĹŁilor care are acum rol de decizie. Va "scÄpa" Ĺi deputaĹŁilor, prin nebÄgare de seamÄ, reînfiinĹŁarea prin lege a Dictatului de la Viena? DacÄ nu era Ĺi acest filtru, ce s-ar fi întâmplat? Chiar mi-e fricÄ sÄ privesc cum renasc stihiile trecutului prin erorile prezentului. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.
Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.
|