Căutare

Motto: "Cum sunt ce-am fost, voi fi ce sunt" (Nichifor Crainic)

Recenta respingere in Senatul Romaniei a proiectului de lege privind statutul minoritatilor a declansat cele mai variate discutii pe teme politice, sociologice, juridice, etice, istorice.

Desigur ca tema nu este simpla si cei care vor sa o simplifice prin impunerea imediata si cu orice pret numai a acestui proiect gresesc profund. Gresesc fata de caracterul benefic al dezbaterilor parlamentare, gresesc fata de rabdarea ce trebuie sa caracterizeze o constructie juridica, dar gresesc in primul rand fata de minoritati, care trebuie sa se bucure de un cadru legislativ bun.

Altii nu gresesc. Pentru ei, graba inseamna impunerea deliberata a unui anume punct de vedere pe care il stiu din capul locului inacceptabil si pe care numai graba si alte artificii procedurale l-ar putea salva. Acestia, chiar daca pretind ca reprezinta o minoritate, gresesc. Si gresesc in primul rand fata de minoritati.

Impunerea aceluiasi punct de vedere prin ceea ce se numeste pompos "negociere politica" si care, la urma-urmei, se reduce la un simplu santaj conjunctural este tot o greseala fata de minoritati. Ele nu au nevoie, in statutul demn al existentei lor, de santaj politic pentru a se bucura de drepturile naturale ale libertatii si egalitatii care caracterizeaza orice fiinta umana.

Este evident ca se urmareste altceva, dincolo de interesele tuturor minoritatilor si - mai grav - strain intereselor acestora.

Este motivul pentru care reprezentantii Partidului Romania Mare s-au opus adoptarii acestui proiect de lege. Nu s-au opus adoptarii unui real statut al minoritatilor, nu s-au opus consacrarii drepturilor firesti care constitutional exista, dar s-au opus intereselor straine chiar intereselor minoritatilor.

Or, interesul major al acestora nu poate fi decat sa traim impreuna, in normalitate, traditiile si cultura lor - in mare parte desavarsite istoric si pe aceste meleaguri - sa-si duca dezvoltarea mai departe, sa nu traiasca altfel decat oricare dintre cetatenii Romaniei.

Noi dorim sa fim impreuna in libertate si egalitate, in bucurii si necazuri, in tot ce alcatuieste viata noastra de zi cu zi. Noi dorim sa convietuim si sa ne respectam.

Sustinatorii proiectului de lege al asa-zisului statut al minoritatilor vor sa ne separe. Ei vor sa ne separe in gradinite, in scoli, in facultati. Sa ne separe de mici copii. Sa creasca noi generatii in ideea separatismului etnic. Acesta este scopul proiectului.

Vor fi generatii care nu vor mai sti limba romana, si atunci limba romana nu va mai fi limba oficiala pe teritoriul tarii. Acesta este scopul proiectului.

Se creeaza institutii paralele cu institutiile constitutionale ce dau o structura unitara mecanismului statal. Si atunci Romania nu va mai fi stat unitar. Acesta este scopul proiectului.

Otrava acestei bomboane este acoperita de poleiala unitatii europene spre care tindem neconditionat. Fals argument. Noi dorim unitatea, si nu faramitarea, noi dorim sa fim impreuna pe acest teritoriu european al Romaniei si ei doresc sa se separe cand intreaga Europa se uneste.

De aici fermitatea sustinerii pozitiilor noastre. Din acest gand nobil de a fi impreuna si nu separati artificial si brutal.

Aceasta inseamna ca Romania este stat national unitar.

La adoptarea Constitutiei Romaniei din 1923, marele Nicolae Iorga, cel mai european ganditor al acelor timpuri, spunea: "Iata ce inseamna pentru mine Statul national. Secole intregi, Romania s-a tinut prin dezvoltarea natiei romanesti; cu sudoarea si sangele poporului roman e framantata tarina Romaniei Mari, de la coltul de la Tisa pe care-l avem pana la Nistrul intreg si din fundul muntilor Bucovinei pana la Dunare. Se poate intampla ca pentru anumite teorii, aceasta sa fie neplacut; dar asa este. Si, evident, nu se poate schimba, cu toata bunavointa noastra. Nu putem dezgropa pe mortii nostri ca sa punem pe mortii altora, cari nu au facut aceleasi jertfe".

Statul national are datoria si stie sa-si apere toti cetatenii, independent de originea lor etnica, in mod egal si nediscriminatoriu.

Dar el are datoria si stie sa-si apere si unitatea.