| | | | | |
In ciuda semnalelor venite din partea organismelor internationale si din interior, care arata ca proiectul trebuie supus unei dezbateri serioase, UDMR insista ca statutul minoritatilor sa treaca prin Camera Deputatilor ca prin branza in forma adoptata de Guvern.
In ciuda semnalelor venite din partea organismelor internationale si din interior, care arata ca proiectul trebuie supus unei dezbateri serioase, UDMR insista ca statutul minoritatilor sa treaca prin Camera Deputatilor ca prin branza in forma adoptata de Guvern.
Liderul UDMR, Marko Bela, declara miercuri, intr-o conferinta de presa, foarte transant, despre viitorul proiectului de lege privind statutul minoritatilor care va intra in dezbaterea Camerei Deputatilor dupa ce a fost respins de Senat: "Nu exista ca vom vedea, vom colabora, ci intelegerea este clara, precisa si fara echivoc. Legea va fi adoptata in forma propusa de Guvern".
Mai mult, presedintele PD, Emil Boc, a declarat ieri ca legea privind statutul minoritatilor nationale va fi dezbatuta in Camera Deputatilor in procedura de urgenta intrucat este vorba despre o lege ceruta de Comisia Europeana prin raportul de tara. Potrivit lui Boc, o lege privind statutul minoritatilor este o chestiune mentionata in raportul de tara, pentru ca rezolvarea problemelor minoritatilor trebuie facuta la standarde europene. "PD este solidar cu decizia coalitiei de a sustine legea privind statutul minoritatilor in forma stabilita de Guvern, cu amendamentele stabilite impreuna", a mai spus Boc.
Numai ca forma propusa de Guvern nu este nici pe departe perfecta si a generat numeroase critici atat in timpul dezbaterilor de la Senat, cat si inainte de a ajunge in acest for legislativ.
O PALMA DIN INTERIOR. Una dintre vocile care s-au ridicat impotriva proiectului sustinut de UDMR a venit chiar din interiorul Guvernului, inainte de a fi adoptat de Executiv: fostul ministru al Culturii, acum deputat PNL si euroobservator, Mona Musca. Ea spunea atunci ca proiectul are cateva prevederi inacceptabile, precum paralelismul intre autoritatile minoritatilor si cele ale statului. "Daca ramane avizul conform al autoritatilor minoritatilor in paralel cu avizul institutiilor statului, nu se poate accepta, pentru ca aviz conform inseamna aviz obligatoriu. Imaginati-va ca autoritatea statului in domeniul invatamantului, culturii, administratiei publice locale da un aviz conform pe «Da», iar cealalta autoritate, a minoritatilor, da aviz pe «Nu». E vorba de pragmatism si de logica unei guvernari", explica Mona Musca. Statutul minoritatilor a fost insa adoptat de Guvern cu aceasta prevedere "inacceptabila".
SCRISOARE. Este si unul dintre motivele pentru care presedintele Camerei Deputatilor Adrian Nastase (PSD) i-a trimis o scrisoare premierului Tariceanu in care ii atrage atentia ca Guvernul nu a reusit sa faca "analiza corecta" a consecintelor legii si a remarcat absenta consultarilor cu Opozitia. Nastase a formulat o serie de intrebari legate de implicatiile avizului obligatoriu al consiliilor autonomiei culturale pentru numirea unor directori de scoli; oportunitatea separarii accentuate pe care o introduce proiectul in ceea ce priveste organizarea invatamantului la toate nivelurile, de la cel preprimar pana la cel universitar; impactul in societatea romaneasca, prezentand ca exemplu separarea Universitatii Babes-Bolyai din Cluj-Napoca; cat de oportuna si care sunt consecintele aparitiei unui set paralel de organisme (consiliile autonomiei culturale) ca autoritati administrative autonome cu personalitate juridica; care vor fi consecintele substituirii Ministerului Educatiei si Cercetarii de catre Consiliile Nationale de Autonomie Culturala in domeniul adoptarii strategiilor de invatamant si a programelor scolare. Nastase mai intreaba cat de constitutionala este delegarea unor competente in domeniul protectiei minoritatilor nationale de catre Parlament, Guvern sau autoritatile administratiei publice locale, la propunerea Consiliilor Autonomiei Culturale, in favoarea acestora din urma.
EXAMEN PENTRU ROMANIA. Senatorul UDMR Gyorgy Frunda este insa de alta parere. El considera ca o data cu Legea privind statutul minoritatilor nationale, Romania se afla in fata unui examen international de toleranta. Liderul Uniunii, Marko Bela, pluseaza si spune ca "acest proiect de lege privind statutul minoritatilor se incadreaza in ideea descentralizarii administratiei". El a dat exemplu controversatele prevederi privind infiintarea consiliilor minoritatilor, care sa decida in probleme care privesc comunitatile minoritare. "Numirea directorului va putea fi facuta de minister, autoritatea locala, cei abilitati, dar obligatoriu cu acordul Consiliului minoritatii respective. Am depasit momentul cand am crezut ca numai institutiile centrale sunt capabile sa ia astfel de decizii. Trebuie acceptat ca aceste minoritati sunt destul de mature si responsabile in luarea unor decizii referitoare la comunitate. Aceasta este esenta legii."
CONCURENTA PENTRU UDMR. Spre deosebire de colega sa de partid, Mona Musca, ministrul pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, a sustinut proiectul UDMR. Potrivit acestuia, principalii beneficiari ai Legii privind statutul minoritatilor nu sunt maghiarii, ci minoritatile mici, in conditiile in care minoritatea maghiara a stiut sa-si obtina deja cele mai multe drepturi care vor fi consacrate in noua lege. In opinia sa, UDMR nu ar castiga monopolul politic de reprezentare a minoritatii maghiare, ci dimpotriva, risca sa il piarda, in conditiile in care "pe langa Uniune vor aparea acele consilii de reprezentare in plan local, regional si national care sunt alese de catre cetateni".
PROMISIUNE
"Vine Marko Attila si imi spune ca s-a facut o lege proasta care va fi indreptata pe parcurs" - Vasile Burtea, adjunctul Avocatului Poporului
CRITICI
Adjunctul Avocatului Poporului, Vasile Burtea, afirma recent ca proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale contine prevederi anticonstitutionale. "Eu, ca minoritar, nu as vota Legea statutului minoritatilor nationale din cauza anumitor prevederi. Desi imi doresc o lege a minoritatilor, pe aceasta nu as vota-o, mai ales ca in ea se regasesc niste minunatii de rad si prescolarii. Cum putem sustine o lege care din start este anticonstitutionala? Ma refer la anumite articole, cum e art. 31 lit. A, care prevede ca Departamentul pentru Relatii Interetnice trebuie sa-si dea avizul pentru ca minoritarii sa poata participa in alegeri. Altfel spus, DRI ne spune: «Dumneata candidezi daca iti dau eu avizul»", a declarat Burtea. El a sustinut ca in elaborarea proiectului de lege s-au copiat mai multe prevederi, inclusiv internationale, insa "s-au luat prost si eclectic". "Pentru mine este o jignire sa primesc explicatii ca ne-a cerut cineva din Uniunea Europeana sa facem o lege proasta si dupa aceea sa mi se spuna ca nu ne-a cerut nimeni. Ba, mai mult, vine Marko Attila (secretarul de stat al Departamentului pentru Relatii Interetnice - n.r.) si imi spune ca s-a facut o lege proasta care va fi indreptata pe parcurs", a conchis Burtea.
COMISIA DE LA VENETIA SI OSCE AU CERUT IMBUNATATIRI
La solicitarea Guvernului roman, Comisia de la Venetia a dezbatut si a dat aviz favorabil statutului minoritatilor. Potrivit secretarului de stat in MAE, Bogdan Aurescu, Comisia a solicitat imbunatatiri privind definitia minoritatilor nationale, clarificarea anumitor concepte cum este cel de procent semnificativ, prin raportare de pilda la Legea administratiei publice locale, unde este mentionat un procent de 20%, dar care nu se mai regaseste in acest proiect de lege, chestiuni legate de inregistrarea organizatiilor minoritatilor nationale. In chestiunea autonomiei culturale, avizul spune ca nu exista un model international acceptat, dar autonomia culturala poate sa fie un instrument de aplicare a conventiei-cadru a Consiliului Europei privind minoritatile nationale. "Relatia cu autoritatile locale iarasi trebuie sa fie clarificata, pentru ca textul de lege prevede notiunea de parteneriat cu aceste autoritati si aceasta notiune trebuie sa fie detaliata", a explicat Aurescu. La randul sau, Inaltul Comisar pentru minoritati nationale al OSCE, Rolf Ekeus (foto), a solicitat "un plus de claritate in redactare si normele detaliate de aplicare", pentru a preintampina "pericolele de interpretare si aplicare
|
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|
