Căutare

Silviu Prigoană preia iniţiativa Jurnalului Naţional

Deputatul PD-L Silviu Prigoană preia propunerea Jurnalului Naţional şi anunţă că va reglementa printr-o iniţiativă legislativă ĂŽnlocuirea termenului "rom" cu "ţigan".

"Trebuie văzut documentul oficial din care rezultă că se foloseşte denumirea de rom, pentru că, Mădălin Voicu, prietenul meu, când ĂŽi spun esenţă de rom se supără, aşa se numeşte spermatozoidul de ţigan, esenţă de rom. Bă, eu sunt ţigan, ce mă tot iei cu rom, cu chestii de astea, ĂŽmi zice Mădălin. Iar ĂŽn comunitatea europeană nu se foloseşte denumirea de rom de nici o culoare", a spus Prigoană. El consideră că cei mai supăraţi pentru că se foloseşte denumirea de rom ar trebui să fie italienii, pentru că denumirea de rom derivă de la Capitala ţării lor, Roma. "Ei ar trebui să facă un proiect de lege prin care să se shimbe denumirea de rom ĂŽn ţigan, pentru că ĂŽn toate  discuţiile oficiale ei nu folosesc denumirea de rom, ci pe aceea de ţigan. Şi nemţii, şi italienii, şi fracezii, toată lumea spune acestei minorităţi nomade ţigani şi trebuie să ĂŽi definim şi noi ĂŽn acelaşi mod", a mai comentat deputatul democrat-liberal. El a adăugat că a cerut consilierilor săi să se documenteze cu privire la legislaţia actuală pe acest domeniu pentru a vedea cum se poate modifica. "Ştiu că a mai fost o dată o discuţie pe tema schimbării denumirii din ţigan ĂŽn rom, ĂŽn epoca Ceauşescu, prin 1975, s-a discutat la o şedinţă de partid, dar apoi s-a pus batista pe ţambal".

SCHIMBARE INCORECTĂ
Prigoană consideră schimbarea denumirii incorectă. "Dacă schimbăm denumirea trebuie să schimbăm tot ce ĂŽnseamnă folclor şi operele literare. Nu se va mai numi opera respectivă ÂŤLa ţigănciÂť, ci ÂŤLa roameÂť, nu vom mai vorbi despre ÂŤŢiganiadaÂť, ci de ÂŤRomaniadaÂť. Mă şi ĂŽntreabă copiii, dar de ce ĂŽi zice la piesa respectivă ÂŤŢiganiadaÂť" Pentru că ĂŽn cultura noastră, până ĂŽn 1990, nu a existat romanes şi nici limba nu e romanes, e limba ţigănească. Nu ĂŽnţeleg de ce au unii o jenă şi o ruşine cu această denumire. Ţiganii n-au nici o ruşine să li se spună ţigani, problema e că sunt nişte false probleme ca şi la unguri. Numai nişte unguri doresc autonomia, pe cei din Harghita şi Covasna nu-i interesează autonomia, pe ei ĂŽi interesează pensia mai mare, atâta tot. Şi sunt probabil şi unii şefi care ciugulesc bani de la comunitatea europeană pe diverse programe cu scopuri precise. Eu cred ĂŽnsă că dacă o să avem europarlamentari destoinici ĂŽn zona aia o să poată să schimbe denumirea banilor care vor veni pentru comunităţile de ţigani", a mai arătat Prigoană.

El este de părere că românii fac "o mare greşeală" cu toate minorităţile din ţară, pentru că le izolează. "Minorităţile nu trebuie izolate, ele trebuie integrate. Atâta timp cât le faci locurile lor ĂŽn afara oraşului i-ai izolat. Atâta timp cât ungurilor le faci şcolile ĂŽn limba lor i-ai izolat. Şi-or fi dorind ei toate astea dar noi trebuie să avem maturitatea să-i integrăm. Sau să ne integrăm noi ĂŽn comunitatea lor. Eu am ĂŽnceput integrarea cu Bahmuţanca, e o politică de stat şi asta. Cineva trebuie să ĂŽnceapă, iar eu am fost printre primii", a spus glumeţ Prigoană.

                                       Foto: Dragoş Stoica/Jurnalul Naţional

"TERMENUL ÂŤROMÂť ESTE CIUDAT"
Deputatul PD-L consideră că denumirea de rom este "şi ciudată, până la urmă". "Vreau să ĂŽndrept lucrurile astea. Dacă unii din comunitatea asta vor să fie mai aristocraţi, mai regi, mai ĂŽmpăraţi, e treaba lor. Sună chiar urât rom. Ţiganii trebuie să rămână comunităţi de ţigani, au tradiţiile lor, cultura lor, niciodată nu am auzit ca romii să aibă ureche muzicală. Eu ştiu că ţiganii au ureche muzicală, că sunt buni dansatori, au cultura lor, trebuie să-şi păstreze cultura ţigănească mai departe, nu cultura romă. Probabil cultura romani trebuie să şi-o păstreze romanii, cei care au Capitala la Roma, nu cei care au Capitala la Bucureşti."

Silviu Prigoană intenţionează să facă un proiect de lege mai vast ĂŽn care să fie definite toate minorităţile naţionale din România. "Acum ĂŽn Parlament există un deputat care a intrat cu un singur vot, pentru că s-a considerat ca făcând parte dintr-o minoritate. A zis că este o minoritate, văscăuţă să zicem, a scris că e minoritar şi a intrat ĂŽn Parlamentul României. A avut un singur vot, el s-a votat pe el, că nici nevasta-sa nu l-a votat, de băiat de treabă ce era", a conchis Prigoană.

 

Şi italienii se ĂŽntorc la "zingari" (ţigani)

Ziarele italiene care, de câţiva ani au adoptat denumirea de "rom" au ĂŽnceput să revină ĂŽn ultimul timp la termenul tradiţional de "zingari" (ţigani), care n-a mai fost considerat ĂŽn ultimii ani "politically correct", din cauza contaţiilor negative.

Astfel, luni, vorbind despre cazul lui Romulus Mailat, condamnat pentru uciderea Giovannei Reggiani, jurnaliştii de la Il Messagero l-au numit pe acesta de mai multe ori doar "zingaro", fără să-i mai precizeze cetăţenia. Până acum, Mailat era pentru jurnaliştii italieni "rom" sau "român".

Şi ANSA, cea mai importantă agenţie de presă din Italia, a utilizat ieri, ĂŽn informaţiile oferite despre investigaţiile ĂŽn cazul violului de la Caffarella termenul "zingari". "În zilele următoare vor veni de la Bucureşti rezultatele a circa 22 de teste ADN efectuate de poliţia română ĂŽntr-o familie de ciobani ţigani (ÂŤzingariÂť)". Acelaşi termen, "zingari" a fost utilizat ieri şi ĂŽn cotidianul Il Giornale, ĂŽn articolul despre violul din parcul Caffarella. Utilizarea termenului de "rom" pentru denumirea etniei a adus mari deservicii românilor din Peninsulă, datorită formei foarte apropiate de traducerea ĂŽn italiană pentru "român" care este "romeno". De altfel, pe enciclopedia Wikipedia ĂŽn limba italiană, la termenul de "zingari" se face precizarea că "nu există nici o legătură ĂŽntre denumirea de ÂŤromÂť şi numele statului România, poporul românilor, sau limba română care este neolatină". Nu de puţine ori, se face confuzia printre italieni că orice "rom" este automat cetăţean român, fapt subliniat şi de Wikipedia. Potrivit datelor din 2007, ĂŽn Italia locuiesc 200.000 de ţigani, dintre care 90.000 sunt ţigani italieni. Aceştia sunt urmaţi, numeric, de ţiganii care provin din fosta Iugoslavie, şi abia după aceea de cei care provin din România.

 

Florin Cioabă nu renunţă la "rom"

Autointitulatul "rege al romilor din România", Florin Cioabă, a precizat ieri că romii nu renunţă la denumirea lor de secole, pentru a se numi ţigani. "Noi nu negociem denumirea noastră. Nu renunţăm, pentru că nu avem de ce să renunţăm la denumirea noastră. La cine nu ĂŽi place, e treaba lor. Pentru că această denumire noi o avem de sute de ani şi nu vom renunţa acum pentru nimic ĂŽn lume", a spus Cioabă, care este şi prim-vicepreşedinte al organizaţiei mondiale a romilor. Cioabă a făcut aceste precizări ĂŽn cadrul unui colocviu, care a avut loc ieri, la Academia Evanghelică Transilvania, cu tema "Migraţia romilor ĂŽn spaţiul european. Între integrare şi infracţionalitate". La acest eveniment participă reprezentanţi ai romilor şi ai autorităţilor.

• Dan Tomozei