RASISM
ŞI LEGI DURE - Efectul Mailat
Procesul în
care Nicolae Romulus Mailat este judecat pentru jefuirea, violarea şi
uciderea italiencei Giovanna Reggiani începe astăzi la Roma. Mailat
recunoaşte doar că a jefuit-o pe italiancă.
Procesul în care
Nicolae Romulus Mailat este judecat pentru jefuirea, violarea şi uciderea
italiencei Giovanna Reggiani începe astăzi la Roma. Mailat recunoaşte
doar că a jefuit-o pe italiancă.
Giovanna Reggiani, italianca de 47 de ani, soţia unui amiral din Marina
italiană, s-a zbătut două zile între viaţă şi
moarte după ce a fost agresată şi jefuită în seara de
30 octombrie, la periferia Romei. Fusese adusă la spital în comă
cerebrală, provocată de un traumatism cranian sever. A murit
după două zile, iar familia ei a ţinut ca înmormântarea să
fie discretă şi a cerut interzicerea accesului presei în biserica
unde Giovannei Reggiani i-a fost ţinută ultima slujbă. Mai mult,
puţinele declaraţii venite din partea familiei italiencei, a
apropiaţilor şi a preoţilor au condamnat intoleranţa
şi rasismul. În momentul în care sicriul a fost scos din biserică
s-au auzit însă din mulţimea adunată şi voci
ameninţătoare: "Ai grijă, popor român" – a ţipat
o femeie, care s-a rugat să coboare o catastrofă asupra întregului
popor român. "Asasinii!", "Plecaţi acasă" – au
strigat alţi italieni.
Cum de au simţit chiar şi rudele victimei nevoia să condamne
intoleranţa? Din momentul în care s-a aflat de agresarea italiencei în
apropierea unei tabere de ţigani, Italia – de la autorităţi
şi până la puştanii teribili de cartier – a părut că
ia foc şi a fost declarată, neoficial, un fel de vânătoare de
imigranţi.
Un decret la urgenţă
În seara care a urmat momentului agresării italiencei, guvernul de la Roma
adopta de urgenţă "decretul pentru siguranţă", un
pachet de legi care îi viza pe imigranţi, asupra căruia nu
reuşea să se pună de acord de mult timp. Dacă până la
agresarea italiencei decretul s-a lovit de împotrivirea mai multor
miniştri din guvernul italian, la mai puţin de 24 de ore de la atacul
de la periferia Romei, toţi miniştrii şi-au dat acordul.
Noul decret le permitea prefecţilor să expulzeze orice comunitar
considerat periculos, orice străin al cărui comportament era în
dezacord cu securitatea publică şi a cărui prezenţă pe
teritoriul italian era "incompatibilă cu o existenţă normală".
Înainte de cazul Mailat, singurul care putea expulza comunitari era ministrul
de Interne, şi numai în cazuri excepţionale. După momentul
"Reggiani", prefecţii au fost împuterniciţi să
decidă asupra "expulzărilor imediate", care atrăgeau
după sine şi trei ani de interdicţie de a mai intra pe
teritoriul italian.
Numai la Roma, pe baza calculelor făcute de poliţişti şi
carabinieri, ar fi fost necesară expulzarea a 5.000 de români, spunea
presa italiană în noiembrie anul trecut "Vom semna repede
primele decrete de expulzare. Linia dură este necesară, pentru că
în faţa bestiilor nu se poate răspunde decât cu maximă
severitate", spunea prefectul de atunci al Romei, Carlo Mosca.
Autorităţile din Napoli, Torino, Florenţa au început şi ele
să-i numere pe românii pe care-i au de expediat şi au ajuns, potrivit
cifrelor prezentate de presa italiană, la câteva mii. Dacă în primele
zile de la adoptarea decretului prefecţii păreau să se ia la un
fel de întrecere cu tema "cine expulzează mai repede şi mai
mulţi români", cifrele prezentate în La Repubblica la mai mult de jumătate
de an de la cazul Mailat nu erau nici pe departe impresionante: până în
mai 2008, doar 415 români primiseră ordin de expulzare din Italia, în baza
legilor siguranţei.
Taberele dărâmate, ţiganii alungaţi
Giovanna Reggiani mai era încă în comă când poliţiştii
şi carabinierii şterseseră aproape orice urmă a
prezenţei ţiganilor lângă Tor di Quinto, gara în apropierea
căreia fusese atacată.
Ţiganii au fost controlaţi, unii dintre ei au primit ordine de
expulzare, barăcile au fost dărâmate, gunoiul a fost strâns, iar
locul netezit. Controalele au continuat în forţă şi în celelalte
tabere din Roma. Brusc, autorităţile italiene au început să se
arate îngrozite de zecile de tabere din oraş, în care locuiau peste 15.000
de ţigani, care până atunci nu prea fuseseră deranjaţi.
Şi italieni de rând au simţit nevoia să intre în partida de
vânătoare de români. Înainte de înmormântarea Giovannei Reggiani, patru
români au fost bătuţi în parcarea unui supermarket din Roma de un
grup de italieni cu feţe acoperite de cagule. Mai multe sticle incendiare
au luat calea unor magazine sau mici firme deţinute de români, iar în mai
multe oraşe, românii au fost invitaţi, cu înscrisuri puse pe ziduri,
să părăsească Italia.
Nici fotbaliştilor români care joacă în Italia nu le-a fost mai bine.
În prima partidă disputată după cazul Mailat, Adrian Mutu a fost
huiduit de galeria celor de la Lazio Roma, care i-a strigat: "ţigan
de rahat", "român de rahat". Ziarele italiene au condamnat
manifestările xenofobe ale suporterilor.
Cu Cristi Chivu, "stadioanele" au fost mai blânde. De altfel, Chivu a
fost una dintre puţinele vedete române din Italia care a ţinut atunci
să ia poziţie vizavi de situaţia creată de cazul Mailat.
"Îmi pare rău pentru ce s-a întâmplat (n.r. – uciderea Giovannei
Reggiani). Spun asta ca om, nu doar ca român. În astfel de cazuri plătim
noi, românii care muncim, care încercăm să ne purtam bine. (...)
Pentru această imagine care s-a creat României plătesc şi eu, ca
toţi ceilalţi. Şi nu-mi convine", declara Chivu pentru Il
Giornale.
"Xenofobă şi periculoasă"
Isteria antiromâni provocată de cazul Reggiani s-a potolit după
câteva săptămâni. Au rămas însă în atenţia
autorităţilor italiene numeroasele tabere de ţigani din
Peninsulă, văzute ca un focar de infractori. Decizia de a-i amprenta
pe ţigani, luată în urmă cu câteva luni, a stârnit proteste, iar
guvernul italian s-a ales cu multe critici, într-o rezoluţie dată de
Parlamentul European. La începutul acestei luni, Comisia Europeană a dat
însă undă verde pentru pachetul de măsuri care-i vizează pe
romi, propus de autorităţile din Peninsulă.
Într-un raport publicat în iunie 2008, Amnesty International atrăgea
atenţia că: "Italia a devenit o ţară xenofobă,
rasistă
şi periculoasă". "Violenţa asupra unei femei a devenit
ocazie şi motiv pentru discriminarea unei întregi
minorităţi", arată raportul Amnesty International,
făcând referire la cazul Mailat.
Cum îi pot afecta pe români "legile
siguranţei"
Clandestinitate
Pentru străinii aflaţi ilegal în Italia şi pentru cei care comit
infracţiuni, pedepsele vor fi cu o treime mai mari decât cele pe care
le-ar primi un italian pentru aceleaşi fapte. Măsura este
valabilă atât pentru extracomunitari, cât şi pentru
cetăţenii care provin dintr-o ţară membră UE, dar stau
ilegal în Italia.
Mai uşor de expulzat
Toţi străinii care sunt condamnaţi la o pedeapsă mai mare
de doi ani (până acum limita era de zece ani) vor fi expulzaţi, chiar
dacă sunt comunitari.
Vor fi expulzaţi imediat străinii comunitari sau clandestini care
comit infracţiuni (comunitarii, după două luni de şedere în
Italia) şi nu pot demonstra că au o sursă legală de venit.
Închisoare pe viaţă
Pentru cine ucide un agent al forţelor de ordine (poliţişti,
carabinieri şi alţi agenţi însărcinaţi cu
siguranţa publică) este prevăzută pedeapsa maximă –
închisoare pe viaţă. A fost mărit şi numărul de
infracţiuni pentru care nu se mai poate suspenda pedeapsa cu închisoarea.
Astfel, vor rămâne în închisoare cei care comit acte obscene,
violenţe sexuale, violenţe sexuale de grup, furturi şi toate
delictele agravante ce privesc clandestinitatea, dar şi deţinerea de
substanţe stupefiante.
Proprietari italieni pedepsiţi
Cei care închiriază imobile clandestinilor sau comunitarilor care stau
fără acte în Italia vor fi pedepsiţi cu închisoare de la
şase luni la trei ani, iar imobilul va fi confiscat. O excepţie la
acest capitol este cazul "badantelor" (femeile care au grijă de
un bătrân, copii etc.) care sunt cazate în permanenţă în casele
celor pentru care muncesc.
Confiscarea bunurilor
Vor fi instituite norme pentru confiscarea bunurilor obţinute ilegal sau a
căror valoare depăşeşte veniturile declarate oficial de cel
care le deţine.
Puteri mărite pentru prefecţi
Au fost amplificate puterile prefecţilor în ceea ce priveşte
siguranţa urbană. Primarul poate adopta decrete urgente pentru a face
faţă unor pericole grave care ameninţă siguranţa
urbană. Primarul va fi şi cel care va anunţa
autorităţilor cazurile de străini care trebuie expulzaţi.