Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Jurnalul Naţional
Anul şi data apariţiei: 25-09-2008
Tematica: problema emigranţilor români din Italia
Categoria articolului: reportaje
Autorul articolului: Carmen Plesa
Titlul articolului: PROCES LA ROMA - Mailat: "căutaţi-l pe ucigaş!” (video)
Numărul fotografiilor: 0
Acces online: https://www.jurnalul.ro/stire-special/proces-la-roma-mailat-cautati-l-pe-ucigas-video-134578.html


PROCES LA ROMA - Mailat: "căutaţi-l pe ucigaş!” (video)

Mailat a suprins, ieri, la procesul de la Roma, cu noua sa înfăţişare: fără mustaţă, cu ceva kilograme în plus şi bine îmbrăcat. El susţine în continuare că nu a agresat-o pe italiancă, ci doar i-a furat geanta.

Mailat a suprins, ieri, la procesul de la Roma, cu noua sa înfăţişare: fără mustaţă, cu ceva kilograme în plus şi bine îmbrăcat. El susţine în continuare că nu a agresat-o pe italiancă, ci doar i-a furat geanta.

"Sper în judecata lui Dumnezeu”, a spus ieri, Mailat, la prima audiere din procesul în care este judecat, la Roma, pentru tâlhărirea, agresarea sexuală şi uciderea Giovannei Reggiani. "Toţi românii ar depune mărturie împotriva mea, deoarece din cauza mea a fost aprobat decretul pentru siguranţă. Sunt necăjit, pe de altă parte, că nu pot primi vizite la închisoare şi nici scrisorile de la familia mea” , a mai adăugat acuzatul. Mailat a suprins ieri, la proces, cu o nouă înfăţişare, una foarte decentă: bine îmbrăcat, ceva mai gras şi fără mustaţă.
"Doar a furat poşeta”

"Nicolae Romulus Mailat a participat doar parţial la agresarea Giovannei Reggiani”, a suţinut ieri, la proces, avocatul românului, potrivit RaiNews. În reconstruirea faptelor, au existat "”trei-patru variante diferite”. Potrivit avocatului Pietro Piccini, "Mailat poate fi acuzat doar pentru furtul poşetei”.

Apărătorului lui Mailat şi-a centrat atenţia asupra declaraţiei principalului martor, Emilia Neamţu: "Există mai multe elemente care pun la îndoială ceea ce a făcut ea atât la 30 octombrie, cât şi în zilele care au urmat, precum şi în timpul anchetei”.

Potrivit reconstituirii făcute de apărare, martora nu ar fi avut cum să vadă ce s-a întâmplat: "în seara în care s-a petrecut agresiunea, ploua, iar vizibilitatea era foarte slabă. Mai mult, locul în care a fost găsit corpul Giovannei Reggiani este departe de stradă, de unde Emilia Neamţu a susţinut că a văzut ce s-a întâmplat”. Apoi, a mai adăugat avocatul, în 2005, Emilia Neamţu a fost internată într-un spital de psihiatrie din România, ceea ce ridică întrebări referitoare la cât e de sănătoasă mintal. Diagnosticul medicilor români a fost de "tulburări de personalitate”.
Sunt contradictorii, de asemenea, declaraţiile tatălui iubitei lui Mailat, Dorin Obedea. Toate acestea, a susţinut avocatul lui Mailat, sunt motive întemeiate pentru a pune la îndoială declaraţiile martorei.

"Mergeţi să-l căutaţi pe ucigaşul Giovannei Reggiani!” Acestea sunt cuvintele pe care i le-a spus Romulus Nicolae Mailat traducătorului, la terminarea primei audienţe din procesul în care este acuzat de tâlhărirea, agresarea sexuală şi uciderea Giovannei Reggiani.

Soţul Giovannei: discreţie şi toleranţă

"Vom face un proces fără interpretări, pentru că e adevărat că acuzatul este de etnie romă, dar e la fel de adevărat că martora care a ajutat la arestarea lui e tot de etnie romă”, a anunţat avocatul Tommaso Pietrocarlo, care-l reprezintă pe amiralul Giovanni Gumiero, soţul Giovannei Reggiani. Avocatul a mai precizat că clientul său nu va participa la proces, pentru că "suferă încă foarte mult şi vrea să continue să-şi trăiască durerea într-un mod exclusiv privat. Nu are nici cea mai mică dorinţă de a-şi exterioriza această suferinţă. S-a întors la munca sa, ceea ce-l ajută să facă faţă mai uşor acestei suferinţe”, a mai spus avocatul.

"Cel puţin trei persoane au asistat la crimă, fără a interveni. Dar nimeni nu a ajutat-o pe femeie. Reggiani, rănită grav, dar încă în viaţă, a fost aruncată într-un şanţ chiar la sugestia Emiliei, martora care a ajutat la arestarea lui Mailat”, scriu jurnaliştii de la TGCOM.

"Lunga dâră de sânge…"

Giovanna Reggiani, Vanessa Russo, Luigi Moriccioli, Italia Viglino Cibrario – sunt numele care revin cel mai des în presa italiană atunci când se vorbeşte despre cât de periculoşi sunt românii.

Românii Doru Freda, Gelu Saveluc şi Nicoleta Fodor au primit pedepse de 18, 14 şi respectiv 8 ani de închisoare, pentru că în 2005 au ucis-o pe contesa Italia Viglino Cibrario în timpul unui jaf. Românca lucra în casa contesei şi le-a vândut celor doi
conaţionali "pontul".

Într-un articol intitulat "Lunga dâră de sânge de la Vanessa Russo la Giovanna Regianni", publicat în mai 2008, jurnaliştii de la Il Tempo trec în revistă principalele evenimente sângeroase în care au fost implicaţi români.

Aprilie 2006

Italianca Vanessa Russo (23 de ani) a murit după ce o o tânără prostituată româncă, Doina Matei, i-a înfipt o umbrelă în ochi. Cele două schimbaseră câteva replici mai puţin plăcute în vagonul de metrou în care călătoreau, după ce românca a împins-o pe italiancă. Disputa a continuat şi pe peron, unde românca a împuns-o pe victimă cu vârful umbrelei.

Aprilie 2007

Luigi Moriccioli (62 de ani) a fost bătut de doi români, dintre care unul minor, în timp ce se plimba cu bicicleta. A murit la 49 de zile după agresiune.

Aprilie 2008
Românul Ioan Rus a fost arestat sub acuzaţia că a violat şi a înjunghiat o studentă africană.

August 2008
Paul Petre (32 ani) şi Bohuş Andrei Vasile (20 ani), doi ciobani români, au fost arestaţi sub acuzaţia că au jefuit doi turişti olandezi, i-au bătut şi au violat-o pe femeie sub ochii soţului.

Ucişi de italieni

Ion Cazacu, Mircea Spiridon, Dănuţ Milea, Iuliana Panteleimon, Carmen Moldoveanu – nume care nu au apărut intoxicant în gura presei şi a autorităţilor italiene. De ceĂ Pentru că în aceste cazuri ucigaşii au fost italieni.

În urmă cu opt ani, Ion Cazacu, un inginer român care lucra la negru în Gallarate, se ducea la patronul său ca să-i cea­ră un contract de muncă legal. Cosimo Iannece, patronul italian, varsă pe el o canistră de benzină şi apoi priveşte cum românul arde. Italianul va ieşi din în­chi­soare în 2009.

În iunie 2006, Carmen Moldoveanu (43 de ani), cercetător în domeniul seismologiei, era ucisă de soţul ei, profesorul universitar Giancarlo Serri. În timp ce ro­mân­ca dormea, Serri a lovit-o în cap de 40 de ori. A scăpat însă fără o zi de puşcă­rie, deoarece anchetatorii au considerat că are probleme mentale şi l-au pedepsit cu internarea pe o perioadă de trei ani într-un spital pentru bolnavi psihic. Serri nu a uitat să ceară autorităţilor pensie de… văduv.

Tot în 2006, Mircea Spiridon era găsit de câinii pompierilor sub ruinele unei clădiri prăbuşite de trei zile, în Torre di Gaffe. N-a mai supravieţuit până la spital. Românul lucra la negru şi, pentru a nu fi sancţionaţi, patronii italieni nu au anunţat că Spiridon se afla în clădire atunci când aceasta s-a prăbuşit. Românul era căsătorit şi locuia ilegal în Italia cu soţia şi cei doi copii.

În mai 2007, Dănuţ Milea, un român care lucra la grajduri, la o fermă din Sardinia, a fost omorât de colegii italieni. Aceştia erau nemulţumiţi că românul munceşte pentru doar 600 de euro pe lună şi că este apreciat de patron. L-au dus noaptea pe un câmp şi l-au împuşcat din spate.

În septembrie 2007, Iuliana Panteleimon era împinsă sub metrou, la Roma, şi ajungea la spital în comă.

Presa italiană a scris că românca a vrut să se sinucidă. Camerele de supraveghere aveau să arate că a fost împinsă de studenta italiancă Miriam Garbini (25 de ani). Aceasta şi-a mărtu­risit fapta şi le-a spus carabinierilor că a auzit "voci" care au îndemnat-o să o împingă pe româncă.

În iunie, italienii Tancredi Valerio Volpe şi Cristina Nervo, proprietari ai unei firme de transport,  l-au omorât pe Adrian Ioan Cosmin (28 de ani), angajatul lor român, pentru a-i încasa asigurarea de viaţă în valoare de un milion de euro.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.