Propunerea Jurnalului Naţional de a se folosi termenul de "ţigan" în loc de "rom" este comentată de politicieni care au opinii pro şi contra. La rândul său, reprezentantul romilor, Nicolae Păun, a explicat motivul pentru care romii nu vor să fie identificaţi ca etnie cu termenul "ţigan".
Deputatul PD-L Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de cultură din Camera Deputaţilor, este de acord cu propunerea Jurnalului Naţional. "Aş înclina mai degrabă spre denumirea tradiţională de ţigan. Oricum cuvântul rom în limba română este un neologism împrumutat din limba respectivei etnii. Mi se pare însă la fel de important să umblăm şi la mentalitatea tuturor cetăţenilor români, astfel încât denumirea de ţigan să nu mai aibă conotaţii negative, iar această etnie să fie privită şi respectată ca toate celelalte etnii", ne-a declarat Turcan. Deputatul PSD Florin Iordache, vicepreşedintele Comisiei juridice de la Camera Deputaţilor, a spus că proiectul de lege este o iniţiativă lăudabilă şi bine-venită care trebuie susţinută şi din Parlament, şi din afara lui. Vicepreşedintele Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor, conservatorul Bogdan Ciucă, este de părere că iniţiativa legislativă a Jurnalului este "interesantă" şi "bună" în măsura în care cei care au făcut-o vor şti să o explice şi vor şti să facă în aşa fel încât să fie susţinută în primul rând de comunitatea vizată, şi anume de aceea a romilor. "Un asemenea proiect legislativ poate conduce la îndepărtarea confuziei ce se creează ca urmare a folosirii termenului de rom, între români şi romi. În acelaşi timp, consider că o asemenea iniţiativă şi orice alt demers care vizează această etnie sau oricare alta vor trebui discutate şi cu reprezentanţii acestei minorităţi, dar şi cu reprezentanţii societăţii civile cu activitate în acest domeniu, pentru ca un asemenea demers să nu stârnească reacţii negative şi pentru ca o eventuală soluţie să fie susţinută şi de cei implicaţi", a mai arătat Ciucă.
"ŢIGAN ŞI ROM NU SUNT SINONIME"
Preşedintele Comisiei pentru Apărarea Drepturilor Omului din Cameră şi reprezentantul romilor în Parlamentul României, deputatul Nicolae Păun, consideră că, prin campania sa, Jurnalul Naţional încearcă "impunerea termenului de «ţigan» în locul termenului corect de «rom», mai ales în contextul unei recrudes-cenţe grave a rasismului antirom din ultima perioadă, este nu numai o inducere în eroare a opiniei publice, dar şi o formă gravă de rasism împotriva romilor". Nicolae Păun, care este şi preşedintele Partidei Romilor, afirmă că cele două cuvinte, "ţigan" şi "rom", nu sunt sinonime şi ca atare nu poate fi schimbat unul cu altul.
"În limba romani, cuvântul «ţigan» nu există. Termenul nu are nici o legătură cu autoidentificarea în limba romani a etniei romilor, ci este un cuvânt profund peiorativ folosit de neromi pentru a insulta romii. Cuvântul «ţigan» provine din limba greacă, din «athinganos/athinganoy», semnificaţiile cuvântului fiind următoarele: «păgân», «eretic», «de neatins» sau «impur». Cuvântul «ţigan» a fost preluat în Ţările Române din 1385 şi desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia. Cuvintele «rob» şi «sclav» au apărut mai târziu în limba română, termenul utilizat pentru denumirea acestei categorii sociale era «ţigan». Robul/ţiganul nu făcea parte din structura socială, nu era considerat ca aparţinând speciei umane, el se definea ca obiect de schimb. Romii s-au aflat în stare de robie pentru mai bine de jumătate de mileniu (aprox. 1385-1856). Prin urmare, acesta este motivul pentru care noi, romii, nu dorim să fim identificaţi ca etnie cu cuvântul «ţigan». «Rom» este un cuvânt vechi al limbii romani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a romilor. Cuvântul rom a fost ales la nivel internaţional pentru a desemna această etnie, prin documente oficiale, lucru care a fost adoptat şi în România", explică Nicolae Păun. El admite totodată că "termenul de «ţigan» este, din păcate, uneori asumat de unii romi, în special de cei nu vorbesc limba romani, din necunoaştere, dar şi de unii romi care vorbesc limba romani, pentru a mulţumi interlocutorul nerom".
DENUMIRILE NU REZOLVĂ PROBLEMA
Cuvântul rom a apărut în perioada interbelică, când existau organizaţii şi publicaţii care foloseau denumirea aceasta în paralel cu cea de ţigan, scria anul trecut regretatul lingvist George Pruteanu pe pagina sa de internet. "Motivaţia de atunci era foarte similară cu cea invocată după 1990: încercarea de scoatere a etniei de sub incidenţa conotaţiilor peiorative ale cuvântului ţigan", explica în continuare Pruteanu. Pe de altă parte, lingvistul român Gheorghe Sarău, autor al mai multor manuale de învăţare a limbii romanes, spune că "rom s-a spus dintotdeauna, din momentul plecării strămoşilor acestora din India". Sarău punctează faptul că denumirea de rom nu a fost înlocuită, aşa cum greşit se spune, cu cea de ţigan, ci că exista şi înainte. Sarău precizează că "denumirea de ţigan a apărut prima dată la 1068, ca o poreclă dată de un călugăr gruzin, într-o lucrare a sa despre viaţa Sf. Gheorghe, romilor".
Din acest motiv, Sarău este de părere că utilizarea cuvântului ţigan în loc de rom ar însemna de fapt poreclirea acestor oameni.
Pruteanu considera însă că folosirea denumirii de rom în loc de ţigan "nu este o soluţie deşteaptă, pentru că o ameliorare ar fi schimbarea realităţilor, nu a cuvântului care le denumeşte". "Cum ar fi ca acei români care sunt prost văzuţi în Italia, de exemplu, să pretindă că ei nu mai sunt «români», ci «daci» sau «vlahi»?!", îşi argumenta lingvistul afirmaţia. El spunea că folosirea denumirii de rom "generează confuzie pe plan internaţional". "Nu poţi interzice existenţa unui cuvânt prin lege. E nelogic să impui limbii române să numească o etnie cu un cuvânt al acelei etnii: spunem francezilor francezi, nu «franse»; spunem nemţilor/germanilor nemţi/germani, nu «doici»; belgienilor belgieni, nu «belj» ş.a.m.d.", completa Pruteanu anul trecut. El scria că problemele comunităţii ţigăneşti - create de mulţi din această etnie - nu dispar dacă schimbăm numele. "Nu aducem situaţia la zero, n-o răsvirginăm. Ea se rezolvă cu totul altfel: prin educaţie îndârjită, prin programe iscusite, prin respectul legii", concluziona el.
Sintagma "ţigan" poate îmbrăca forma unei discriminări
Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a dat publicităţii un comunicat de presă în care arată că, în cauze recente, a constatat că, în anumite condiţii, sintagma "ţigan" poate îmbrăca forma unei discriminări. Redăm integral acest comunicat.
"Având în vedere dezbaterile publice privind utilizarea sintagmei de «rom»/ «ţigan», Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării face apel la toţi formatorii de opinie să promoveze dialogul intercultural, asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie şi în mod special evitarea oricăror forme de discriminare.
România a ratificat Convenţia-Cadru pentru Protecţia Minorităţilor Naţionale prin Legea nr. 33 din 29 aprilie 1995, publicată în Monitorul Oficial nr. 82 din 4 mai 1995. Articolul 3 al Convenţiei-Cadru consacră dreptul, pentru o persoană aparţinând unei minorităţi naţionale, de a alege în mod liber de a fi tratată sau nu ca atare. «Posibilitatea de a se recunoaşte sau nu în denumirea adoptată pentru a desemna minoritatea constituie unul din aspectele esenţiale ale acestui drept».
Colegiul Director reiterează apelul său având în vedere recomandările instituţiilor internaţionale că «în mod natural, atunci când se discută situaţia unui grup minoritar aparte, dorinţa acestei minorităţi cu privire la denominare trebuie privită ca un factor determinant».
Terminologia utilizată cu privire la minoritatea romilor a cunoscut modificări în plan naţional la nivelul statelor membre şi în plan internaţional la nivelul Consiliului Europei, al Uniunii Europene, al Naţiunilor Unite sau al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa. Modificările survenite au reprezentat rezultatul manifestării de voinţă a reprezentanţilor minorităţii în cauză.
Recentele iniţiative legislative privind schimbarea denumirii de «rom» au fost respinse de comisiile de specialitate şi de Parlamentul României, pe considerentul că acestea vin în contradicţie cu prevederile constituţionale care garantează egalitatea în drepturi pentru toţi cetăţenii României.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în anumite condiţii că referirile exprese la anumite persoane drept «ţigani» corelativ unor împrejurări asociate cu modul de viaţă, comportamentul social, caracterizarea psihologică, aplicarea unui anumit tratament ori refuzul acordării unor drepturi, precum şi remarci tendenţioase privind originea etnică sunt esenţialmente discriminatorii, în absenţa oricărei fundamentări.
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, în cauze recente, a constatat că, în anumite condiţii, sintagma «ţigan» poate îmbrăca forma unei discriminări, în sensul art. 2 alin. 1 şi art. 15 din O.G. nr. 137/2000, republicată, în situaţia în care se utilizează cu scopul de a atinge demnitatea ori de a crea o atmosferă de intimidare, ostilă, degradantă, umilitoare sau ofensatoare.
Similar, prin Hotărârea nr. 384 din 22.04.2008, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării a constatat că utilizarea termenului de «rom» nu reprezintă o formă de discriminare indirectă faţă de comunitatea majoritară.
• Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării 03.03.2009, Bucureşti"
