Căutare

Preşedintele Centrului Creştin al Romilor Sibiu, Florin Cioabă, intitulat şi rege al romilor, a reacĹŁionat supărat la campania declanşată de Jurnalul NaĹŁional cu privire la folosirea termenului de "ĹŁigan" în loc de "rom".

Într-o conferinţă de presă, Cioabă a anunĹŁat că va demara o campanie de strângere de semnături pentru a schimba numele colegei noastre Diana Caloianu în Diana Căldărar şi l-a atacat pe Mădălin Voicu.

"Noi nu ne-am luat numele după România, este o conspiraĹŁie această campanie foarte urâtă dusă împotriva romilor. Dacă preşedintele şi Parlamentul nu iau atitudine, campania poate degenera şi ar fi păcat ca în România să se ajungă la lucruri urâte, să se ajungă ca în Italia, unde există politici rasiste", susĹŁine Florin Cioabă, fără a spune nimic despre faptele care au generat în întreaga Uniune Europeană reacĹŁii la adresa ĹŁiganilor.

MILIŢIA ŞI ŢIGANII
Pentru a lămuri problema schimbării numelui din "ĹŁigan" în "rom", liderul Cioabă a explicat simplu şi clar că, deşi aveau şi altfel de legături înainte de re­voluĹŁia din 1989, MiliĹŁia şi ĹŁiganii au un destin comun. Cel puĹŁin legat de nume. "Ca şi MiliĹŁia, care a devenit PoliĹŁie, aşa am vrut şi noi să nu mai fim ĹŁigani şi am devenit romi", a spus el.

Aproape convins că are dreptate, Cioabă susĹŁine şi că până acum nu a fost demonstrat faptul că cei acuzaĹŁi de crime şi violuri aparĹŁin comunităţii pe care o păstoreşte. "Încă sunt dubii dacă ei, criminalii, sunt romi. Dar, se ştie, fiecare popor are infractorii săi", afirmă regele romilor.

MĂDĂLIN VOICU – JUMATE ROM, JUMATE ŢUICĂ
Şi astfel problemele s-au rezolvat. Dacă nu 100%, măcar pe jumătate, pentru că Florin Cioabă îi condamnă pe liderii vo­cali ai comunităţii care nu au o problemă în menĹŁinerea denumirii de ĹŁigan: "Cine vine să ne spună nouă ĹŁigani? Mădălin Voicu? Păi, el este jumate rom, jumate ĹŁuică. El este perceput mai mult ca ro­mân, prin urmare el se desparte
de noi, romii".

CALOIANU VS CĂLDĂRAR
Sfătuitorii regelui de la Sibiu au găsit o armă "letală" pentru a combate campania Jurnalului NaĹŁional de strângere de semnături. Sub însemnul internaĹŁional al ĹŁiganilor, Florin Cioabă a prezentat listele pe care vor fi strânse semnături pentru "IniĹŁiativa cetăţenească de schimbare a numelui de Diana Caloianu în Diana Căldărar".

Cu un zâmbet şiret în colĹŁul gurii, Florin Cioabă îşi prezintă ideea genială: "Vom strânge semnături şi apoi vom vedea ce vom face cu ele. Asta aşa, ca să vadă şi fata care semnează în Jurnalul NaĹŁional cum este să îĹŁi schimbe cineva numele cu forĹŁa".

ACŢIUNEA "STABORUL" ŞI JUDECATA ŢIGĂNEASCĂ
Europeni până la ultimul, ĹŁiganii, prin vocea lui Florin Cioabă, au şi soluĹŁii pentru stârpirea problemelor generate în ĹŁară şi peste hotare. "Noi, liderii romi, vom identifica pe cei care ne strică ima­ginea. Apoi vom convoca staborul ĹŁigănesc, vom face judecata ĹŁigănească şi vom decide chiar şi excluderea din comunitate." Întrebat cu ce îi va afecta pe cei judecaĹŁi această excludere, Florin Cioabă a lămurit definitiv problema: "Păi, atunci comunităţile de romi nu-i vor mai acoperi pe infractori şi îi vor da pe mâna PoliĹŁiei". Aha...!

CONFERINŢA DE LA SIBIU
Pentru a lămuri măcar o parte din problemele aflate în dezbatere în ultima perioadă, la 16-17 martie, la Sibiu va avea loc conferinĹŁa "MigraĹŁia romilor în spaĹŁiul european. Integrare sau infracĹŁionalitate". La eveniment, Florin Cioabă susĹŁine că vor fi prezenĹŁi reprezentanĹŁi ai tuturor comunităţilor şi breslelor ĹŁigăneşti, reprezentanĹŁi ai Ambasadei Italiei la Bucureşti, ai Ministerului de Interne, Ministerului de Externe, dar şi membri ai familiilor Mailat şi Danciu care au făcut subiectul relatărilor de presă din Italia.

Ghidul Luminiţei Cioabă
Supărarea lui Florin Cioabă pe campania Jurnalului NaĹŁional este sur­prin­zătoare în condiĹŁiile în care, sora lui, LuminiĹŁa Cioabă, este autoarea unui "Ghid de conversaĹŁie român-ĹŁigănesc". Lucrarea a fost lansată în iulie 2001, când memorandumul de folosire a termenului de rom era în vigoare. Potrivit autoarei, scopul ghidului era "stabilirea unui punct de comunicare între oa­meni". Acest ghid se alătura astfel altor lucrări în care se foloseşte termenul de ĹŁigan. Astfel, Theodor Aman a pictat "Eliberarea ĹŁiganilor", Ioan Budai De­leanu a scris Ţiganiada, Phoenix cântă "Mica Ţiganiadă". Lista continuă cu "Răzvan şi Vidra", drama lui Bogdan Petriceicu Haşdeu, care urmăreş­te destinul lui Răzvan, evoluând de la condiĹŁia sa de ĹŁigan liber la aceea de domnitor al Mol­dovei. Acest lucru este semnalat şi de unul dintre cititorii noştri, într-un co­mentariu postat pe www.jurnalul.ro. "Rog atunci pe domnul Păun să intervină la Academia Română şi Arhivele NaĹŁio­nale şi să se modifice titlul legii lui Ko­gălniceanu de dezrobire a ĹŁiganilor. Ion Budai Deleanu a scris deci Romaniada şi nu Ţiganiada, Mircea Eliade a scris La Romanci şi nu La Ţigănci, iar Miron Radu Paras­chivescu n-a scris Cântece ĹŁigăneşti, ci Cântece româneşti...".

Cum putem colabora

Toţi cei interesaţi să susţină iniţiativa Jurnalului Naţional pot completa lista de susţinători de mai jos. Tabelul poate fi fotocopiat, completat şi trimis pe adresa: Piaţa Presei libere nr. 1, corp D, etaj 8, Jurnalul Naţional Bucureşti, Sectorul 1, Redacţia Jurnalul Naţional.
Jurnalul NaĹŁional asigură confidenĹŁialitatea datelor personale cuprinse în listele de susĹŁinători în conformitate cu prevederile Legii nr. 677/ 2001 pentru protecĹŁia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaĹŁie a acestor date.