În 2002, la propunerea secretarului de stat în Ministerul Culturii Ion Antonescu, premierul Adrian NÄstase a decis schimbarea prescurtÄrii "ROM" care arÄta naĹŁionalitatea în buletine Ĺi paĹapoarte în cea de "ROU". Antonescu spune însÄ cÄ SUA nu respectÄ aceastÄ reglementare internÄ a României. Fostul secretar de stat în Ministerul Culturii în perioada 2001-2004 Ion Antonescu vorbeĹte într-un interviu acordat recent cotidianului Ziua despre felul în care România a încercat din anul 2002 eliminarea confuziei dintre termenii "român" Ĺi "rom" prin reglementÄri interne care vizau înlocuirea prescurtÄrii "ROM" cu "ROU" în documentele personale de identificare. Propunerea a venit dupÄ ce pe site-ul UniversitÄĹŁii din Texas, într-un articol despre România era folosit insistent termenul "ROMAnia". Ambasada SUA la BucureĹti a refuzat sÄ foloseascÄ însÄ prescurtarea "ROU" la rubrica referitoare la naĹŁionalitate a cetÄĹŁenilor români care solicitau vizÄ, deĹi Ministerul Culturii, prin vocea secretarului de stat Antonescu, a atras atenĹŁia asupra acestei reglementÄri interne a României. "În 2002, când eram secretar de stat la Ministerul Culturii Ĺi Cultelor, am citit în Cotidianul un articol luat de pe site-ul unei universitÄĹŁi din Texas care vorbea despre România. Toate referirile din articol la România Ĺi român erau scrise: ROMAnia. (...) DupÄ citirea articolului, am cerut o întrevedere (pe mai multe probleme) cu Adrian NÄstase, prim-ministru pe atunci. Printre altele, propuneam ca în toate buletinele Ĺi paĹapoartele, la rubrica naĹŁionalitate, prescurtarea de la român în «ROM» sÄ se schimbe în «RO» de la România. Adrian NÄstase a admis-o pe cea de «ROU», care venea de la franĹŁuzescul Roumanie. În acelaĹi timp am fÄcut o adresÄ cÄtre Comitetul Olimpic, cu cererea ca prescurtarea României sÄ fie «ROU», nu «ROM». Am fÄcut Ĺi o adresÄ cÄtre ambasadorul Statelor Unite, prin care-l informam de aceastÄ schimbare. Domnul ambasador mi-a mulĹŁumit, spunându-mi cÄ nu avea cunoĹtinĹŁÄ de ea. Anul trecut mi-a plecat în interes de serviciu o salariatÄ în SUA. (...) Am cerut sÄ vÄd ce scrie pe viza americanÄ care i se dÄduse angajatei mele Ĺi am constatat cÄ nu s-a schimbat aceastÄ denumire, propusÄ de mine, din «ROM» în «ROU». Am pus mâna pe telefon Ĺi am cerut cu consulul Ambasadei SUA la BucureĹti. L-am întrebat dacÄ Ĺtie cÄ în legislaĹŁia românÄ prescurtarea este «ROU», nu «ROM». Mi-a rÄspuns: «Asta e politica Guvernului american»", povesteĹte Antonescu pentru Ziua. El spune cÄ ulterior a fÄcut sesizÄri atât cÄtre Ambasada SUA, cât Ĺi cÄtre Camera DeputaĹŁilor Ĺi Ministerul de Externe, arÄtând cÄ Ambasada SUA la BucureĹti nu respectÄ legile, însÄ pânÄ în prezent nu a primit nici un rÄspuns. INCIDENT Ion Antonescu povesteĹte Ĺi despre un incident la care a fost martor în timpul unui zbor cu avionul Ĺi ai cÄrui protagoniĹti au fost doi români, soĹŁ Ĺi soĹŁie. "Una dintre familiile de români (soĹŁ Ĺi soĹŁie) a avut disconfortul Ĺi neplÄcerea sÄ aibÄ în avion locurile unul în spatele celuilalt. Aflându-ne într-un Air France, prietenul l-a rugat în francezÄ pe ocupantul locului de lângÄ el sÄ facÄ schimb de locuri. Înainte de a rÄspunde, francezul l-a întrebat din ce ĹŁarÄ este. DupÄ ce i-a spus România, bÄrbatul a replicat: «A, roma?»; (A, ĹŁigan?) Ĺi a refuzat schimbul. Sunt convins cÄ schimbul ar fi avut loc dacÄ era vorba despre altÄ ĹŁarÄ", spune Antonescu. El subliniazÄ cÄ dacÄ nu se va reveni la cuvântul "ĹŁigan", ceea ce s-a întâmplat în avion se va repeta în viitor Ĺi toĹŁi românii vor fi consideraĹŁi ĹŁigani. Antonescu precizeazÄ însÄ cÄ nu este blamabil sÄ fii ĹŁigan Ĺi cÄ atunci "când îndatoririle vor fi puse în aplicare, adicÄ respectate, conform comportamentului unui cetÄĹŁean european, nu va mai fi nici o diferenĹŁÄ între români Ĺi ĹŁigani".
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.
Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.
|