Monitorizare de presă
|
Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional În 2002, la propunerea secretarului de stat în Ministerul Culturii Ion Antonescu, premierul Adrian Năstase hotăra schimbarea în “ROU” a prescurtării “ROM” care arăta naţionalitatea în buletine şi paşapoarte (indicativ de ţară). Propunerea a venit după ce pe site-ul Universităţii din Texas într-un articol despre România era folosit insistent termenul “ROMAnia”. Ambasada SUA la Bucureşti a refuzat să folosească însă prescurtarea “ROU” la rubrica referitoare la naţionalitate a cetăţenilor români care solicitau viză, deşi Ministerul Culturii, prin vocea lui Ion Antonescu, a atras atenţia asupra acestei reglementări interne a României. De asemenea, la începutul lunii martie anul trecut, Ion Antonescu a solicitat CNA să ia măsuri pentru ca în transmisiunile sportive televizate indicativul de ţară al României să nu mai apară sub prescurtarea “ROM”, ci “ROU”. În 2006 a apărut un nou standard european şi a fost adoptat ca standard naţional, iar indicativul de ţară al României a rămas ROU. CNA a transmis însă că standardele nu mai sunt obligatorii decât dacă sunt preluate într-o hotărâre de Guvern sau un ordin. Şi cum un astfel de act normativ nu a fost emis, CNA a considerat că propunerea lui Ion Antonescu “ar constitui o măsură care nu ar avea la bază un temei juridic”. Acum, Ion Antonescu se întreabă dacă nu cumva există o legătură între prezenţa UDMR la guvernare şi opoziţia faţă de folosirea termenului de “ţigan” în loc de “rom”. Şi aceasta în contextul în care Ministerul Culturii este condus de un udemerist, ca şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării. “Cum de foarte mulţi nu ştiu că de fapt «rom» vine de la cuvântul «roma» de la unguri? De ce s-a luat denumirea din limba maghiară, şi nu din altă limbă? De ce pe stadioane se iau de fotbaliştii români, spunându-le ţigani, şi nu romi? De unde provin banii pentru ONG ţiganilor? Nu cred că de la UE. S-ar părea că provin de la Soros? Ce s-ar fi întâmplat dacă şi Academia Română era condusă de un ungur?”, se întreabă retoric Ion Antonescu.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |