Căutare

Intr-o telegramă confidenţială din 22 iulie 2005, oficialii ambasadei fac o radiografie amănunţită a liderilor maghiarilor din România. Partidul etnic al maghiarilor din România, UDMR, a participat la guvernare din 1996. Ambasada oferea Departamentului de Stat informaţii biografice despre mai mulţi etnici maghiari din interiorul şi exteriorul UDMR care au un impact asupra vieţii politice şi care apar în mod regulat în presă sau în rapoartele ambasadei.

Oficialii ambasadei împărţeau clasa politică etnică maghiară în două grupuri: moderaţii care abordează gradual mai multe drepturi etnice şi autonomie pentru etnicii unguri din România şi aşa numiţii "radicalii" care caută reforme mai rapide. Din 1993, moderaţii conduşi de Bela Marko au dominat politica UDMR şi şi-au atins ţintele printr-un dialog cooperant cu partidele şi liderii din România. Radicalii sunt împărţiţi în multe facţiuni în care sunt şi foşti membri UDMR nemulţumiţi de paşii grei în privinţa schimbării sau lipsa de şanse pentru tinerii membri. Unii caută de asemenea schimbări cum ar fi o autonomie aproape totală pentru secuii din regiunile din centrul Transilvaniei şi un sistem complet de segregare educaţională. Grupurile cheie de radicali includ: Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania - CNMT, Uniunea Civică Maghiară - UCM şi Consiliul Naţional Secuiesc - CNS. Ambasada oferă de asemenea informaţii biografice despre doi tineri tineri etnici maghiari şi doi lideri proeminenţi din Cluj-Napoca şi judeţul Maramureş.

Moderaţii maghiari
Bela Marko rămâne cel mai important politician UDMR. El a condus partidul din 1993 şi a îndreptat eforturile UDMR spre conlucrarea cu partidele politice şi nu împotriva lor. Ca urmare, el şi-a condus partidul pe calea unei cooperări mai strânse cu partidele politice româneşti, efectiv definind rolul UDMR ca un partid "dealmaker" de centru, răsturnând coaliţiile majoritare când spre stânga, când spre dreapta.

În timp, această strategie a dat roade prin crearea şcolilor separate în limba maghiară, restituirea proprietăţilor religioase ale maghiarilor şi folosirea limbilor naţionale altele decât româna în instanţe şi alte locuri oficiale de muncă. El a refuzat să intre în dialog cu Uniunea Civică Maghiară - UCM, o facţiune radicală din UDMR. El şi cei din jurul lui şi-au arătat în mod repetat îngrijorarea că prin proprii candidaţi împotriva UDMR, UCM riscă să dividă voturile etnicilor maghiari. Aceasta ar putea face mai dificil pentru orice partid etnic maghiar să îndeplinească cele cinci procente necesare pentru a intra în Parlament. Grupul lui Marko din UDMR a luat în mod repetat măsuri pentru ca UCM să nu candideze ca partid, cum ar fi contestarea cu succes a validării unei petiţii pe care UCM o circula pentru a candida la alegerile din iunie 2004. UDMR a contestat faptul că peste 40.000 de semnături ale petiţiei UCM nu erau valide.

Curtea Constiţională a decis în favoarea UDMR. Relaţiile personale dintre Marko şi Tăriceanu sunt bune, conform contactelor ambasadei. Aceasta este în ciuda faptului că, aşa cum se întâmplă cu mulţi în UDMR, Marko este cunoscut ca preferând să lucreze cu guvernele conduse de PSD. După victoria surprinzătoare a lui Băsescu din 2004, "informatorii UDMR ne-au spus că Marko nu a avut altă opţiune decât să intre în negocieri cu PNL-PD. Aceasta se potriveşte perfect cu filozofia lui că partidul poate avea succes mai mare prin modificări progresive şi prin cooperare cu ambele blocuri politice".

Laszlo Borbely este unul dintre cei trei puternici moderaţi de culise din UDMR, grup în mod curent numit "Cei Trei Neptun". Împreună cu Gyorgy Frunda şi Gyorgy Tokay, el a avut o întâlnire secretă la Neptun în 1993 cu liderii PSDR, actualul PSD. La acea întâlnire, el a negociat primul dialog de cooperare dintre UDMR şi principalul partid politic. Liderii din mişcarea radicală arată în mod frecvent către această cooperare iniţială cu PSD ca o formă de trădare. Borbely este cunoscut pentru afinităţile sale cu liderii PSD şi pentru aptitudinile sale organizaţionale şi de negociator. El a fost arhitectul etnic maghiar cheie al protocolului de cooperare dintre UDMR şi PSD, semnat anual între 2000 şi 2004, cât timp PSD a fost la putere. Borbely era vădit dezamăgit de victoria lui Băsescu din noiembrie 2004. "El nu a ezitat să informeze oficialii ambasadei în ziua următoare victoriei lui Băsescu că UDMR va continua cooperarea cu PSD, deşi câteva săptămâni mai târziu UDMR a intrat în coaliţia condusă de Alianţa Liberal-Democrată”.

Gyorgy Frunda este considerat "cel mai european” dintre liderii UDMR. Este charismatic şi mulţi dintre membrii UDMR îl caracterizează ca fiind cel mai bun vorbitor al partidului. Scopul său principal declarat a fost "să asigure dreputri vest-europene pentru etnicii maghiari şi alte minorităţi”. Experienţa sa ca avocat pentru drepturile omului a ajutat de asemenea UDMR în câteva ocazii. Frunda susţine politica "paşilor mărunţi” a lui Bela Marko. În cadrul UDMR el este preşedintele Consiliului Reprezentanţilor, aşa-numitul "mini parlament” care stabileşte politica în cadrul mişcării.

Senator, liderul grupului UDMR din Senat, Attila Verestoy reprezintă un caz rar de politician UDMR care a devenit afacerist multimillionar. El are doctoratul în chimie şi a fost cercetător de profesie în timpul regimului comunist. Şi-a făcut averea din cherestea şi alimentaţie după căderea comunismului. Din 2003, soţia şi fiul său au girjă de afacerile lui. "Verestoy a avut afaceri strânse la începutul anilor ’90 cu reprezentanţii PUNR, un partid antimaghiar. El are de asemenea legături strânse cu lideri PSD, fiind unul dintre arhitecţii semnării protocolului de cooperare cu PSD între 2000 şi 2004. "Din cauza influenţei sale economice, Verestoy este unul dintre cei mai puternici membri UDMR. La rubrica baroni regionali, din raportul "Cine deţine de fapt România?”, Attila Verestoy este menţionat ca fiind implicat în mai multe scandaluri. În 2005, el şi Eugen Nicolăescu au fost implicaţi într-o afacere de 7 milioane de dolari cu Ministerul Sănătăţii cu Hungastro, o firmă de servicii la care Verestoy a fost până de curând principalul acţionar. În mai 2007, el a fost implicat într-o posibilă schemă de informaţii din interior la Bursa de Mărfuri.

Peter Eckstein- Kovacs este membru fondator al câtorva ONG-uri locale pentru drepturile omului şi un susţinător puternic al restituirii proprietăţilor bisericilor ungureşti şi a altor religii confiscate în timpul comunismului. În timpul campaniei pentru alegerile locale din 2004, el a susţinut candidatul Alianţei DA, în loc de cel al PSD. Aceasta, în ciuda faptului că UDMR susţinea guvernul PSD la acel moment. El s-a arătat tranşant împotriva protocoalelor de cooperare UDMR-PSD. El l-a susţinut puternic pe candidatul PNL-PD, Traian Băsescu, deşi UDMR deja avea un pact electoral cu PSD. ( n.r. – Eckstein-Kovacs este în prezent consilier prezidenţial pentru minorităţi). "Vederile sale pentru o piaţă economică liberă sunt în contrast cu cele ale majorităţii politicienilor UDMR care împărtăşesc viziuni social-democrate.” S-a născut la Cluj din părinţi cu descendenţi evreieşti şi ungureşti. Iuliu Winkler, un alt moderat, este activ de mai bine de un deceniu. El are legături bune în interiorul şi în afara UDMR. Într-o convorbire privată cu personalul ambasadei, el s-a exprimat clar ca fiind pro american.

Radicalii maghiarilor
La loc de frunte este Laslo Tokes, episcop reformat. Tokes a fost un personaj important pe plan internaţional al UDMR şi unul dintre cei mai influenţi membrii ai mişcării. "Totuşi, agenda sa radicală de a presa UDMR să ceară autonomie deplină pentru etnicii maghiari l-a izolat în timp, mai ales că alţi lideri UDMR au abordat una moderată. În acelaşi timp, prestigiul său a scăzut pe plan intern şi internaţional, pe măsură ce au apărut acuzaţii de deturnare de fonduri şi colaborare cu Securitatea”. Între 1996 şi 2000 Tokes a făcut presiuni constante pentru ca UDMR să se retragă de la guvernare şi în 2003 Tokes a fost înlăturat din funcţia de preşedinte onorific. El a părăsit partidul şi de atunci a devenit unul dintre cei mai aprigi critici ai conducerii UDMR şi a politicii acesteia. În timpul campaniei electorale pentru primăria Cluj din 2004, el a declarat că preferă "un român extremist” unui "ungur trădător”, susţinând pe naţionalistul extremist Gheorghe Funar în locul unui candidat moderat al UDMR. Tokes este în prezent preşedintele Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania, o facţiune etnică maghiară. Liderii UDMR şi-au exprimat în mod repetat opinia că Tokes nu reprezintă viziunea majorităţii partidului. Mulţi s-au plâns că este regretabil că Tokes, care mai demult reprezenta simbolul "revoluţiei” din România, este acum privit ca un radical marginalizat.

Zsolt Szilagyi a devenit unul dintre cei mai tineri deputaţi când a intrat în Parlament în 1990, la vârsta de 21 de ani. El a fost cunoscut ca un protejat al lui Bela Marko la începutul carierei sale. Ideologiile lor s-au despărţit în timp, Szilagyi devenind unul dintre cei mai vocali radicali. În 2004, împreună cu alţi 17 membri UDMR a părăsit partidul. Tentativa lui de a crea un partid etnic maghiar rival, Uniunea Civică Maghiară - UCM, a fost până în prezent fără succes. Eforturile lui au câştigat suportul partidului de opoziţie din Ungaria, FIDEZS. El este un susţinător puternic al episcopului Tokes şi ulterior a făcut presiuni pentru autonomia Ţinutului Secuiesc. Pe lângă faptul că este liderul UCM, el este şi vicepreşedinte al Consiliului Naţional al Ungurilor din Transilvania, condus de Tokes.

Attila Marko şi-a început cariera politică la filiala UDMR din Braşov, devenind rapid consilier pe probleme de drepturile omului al lui Bela Marko şi este specialist în restituirea proprietăţilor. Născut pe 27 septembrie 1968 în Braşov, el a fost studentul Facultăţii de Drept din Budapesta. Anton Niculescu a devenit din 2003, vicepreşedinte executiv al UDMR, fiind şeful departamentului de integrare în UE. "Între poziţiile guvernamentale pe care le-a deţinut, el a lucrat de asemenea pentru Ambasada SUA ca specialist politic”. Ca tânăr şi dinamic politician, Niculescu a fost implicat într-o gamă largă de activităţi încă din studenţie. La începutul anilor ’90, el a fost ziarist la o publicaţie de limbă maghiară şi colaborator la Radio Europa Liberă. Mai târziu, a devenit consilier politic la Freidrich Naumann Foundation, consilier pe probleme de politică externă al preşedintelui UDMR, Bela Marko, şi expert parlamentar la Senat. În ultimii ani, Niculescu s-a specializat pe probleme de integrare europeană, lucrând ca director la Open Society Foundation şi consilier pentru alte programe finanţate de UE. "Este cunoscut ca dezagreând certurile din propriul partid şi cunoscut oficialilor ambasadei ca fiind mai moderat decât moderaţii din UDMR. Este posibil să urmeze paşii lui Frunda şi să urmeze o carieră axată pe integrarea europeană. Este cunoscut ca fiind bine conectat la Parlamentul European".

Americanii vedeau ca lideri locali importanţi pe Gyongyike Bondi, prefect de Maramureş şi pe Janos Boros, viceprimar de Cluj-Napoca. Bondi reprezintă un caz rar de etnic maghiar care a ajuns într-o poziţie importantă în UDMR. Membră a Partidului Comunist în timpul lui Ceauşescu, Bondi a fost membru fondator a UDMR. Între 1996 şi 2004, ea a reprezentat judeţul Maramureş în Camera Deputaţilor pentru două mandate. În 2004, a părăsit Parlamentul şi  a fost numită prefect de Maramureş, având funcţia de preşedinte executiv al UDMR din judeţ. În prezent, nici o femeie membru UDMR nu face parte din Parlament sau este în vreo poziţie de secretar de stat. Într-adevăr, câţiva politicieni etnici unguri s-au plâns ambasadei "de lipsa evidentă de egalităţi de şanse” în conducerea UDMR. Bondi reprezintă în prezent o excepţie de la regulă. Boros este cunoscut ca având strânse legături de colaborare cu primarul PD, Emil Boc. În timpul câtorva întâlniri cu ofiţerul politic al ambasadei, Boros în mod repetat a indicat susţinerea lui Boc pentru investiţiile americane în Cluj-Napoca. De curând, el a devenit partener al unui investitor american pentru a deschide "Justin’s", un cafe bar denumit după partenerul său american. El a studiat patru ani la Institutul Romano-Catolic de Teologie din Alba-Iulia, soţia fiind în prezent profesor de fizică în Budapesta.

Într-o altă telegramă din 16 octombrie 2006, oficialii americani au trimis la Washington a analiză legată de autonomia Ţinutului Secuiesc. Sub presiunea mai multor partide etnice radicale ungureşti şi a nevoii de a păstra suficient suport în Parlament, UDMR a devenit mai vehementă în ultimul timp în cererile sale pentru o mai mare autonomie teritorială pentru etnicii maghiari. "Este prima oară când UDMR a făcut presiuni publice pentru autonomie teritorială, în trecut cerând autonomie culturală. De ce autonomie acum? Într-o întâlnire din această toamnă cu ofiţerul politic, senatorul Csaba Sogor, senatorul Peter Eckstein Kovacs şi Viktor Sata, consilier personal al preşedintelui UDMR Marko Bela au remarcat că cererea crescândă a UDMR pentru autonomie se datorează elementelor radicale tot mai numeroase din comunităţile maghiare, inclusiv Uniunea Civică Maghiară şi Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania. Această presiune din partea altor formaţiuni politice şi a elementelor radicale din UDMR l-au forţat pe preşedintele UDMR Bela să adopte o poziţie mai agresivă".

Bela a admis că o nouă legislaţie este necesară pentru a face autonomia posibilă, printre care şi proiectul de lege privind minorităţile naţionale. Eforturile lui Bela şi a aliaţilor săi din primăvara trecută legate de proiectul de acets proiect de lege au produs "rapid probleme, atât pentru că Bela a fost prins într-un foc încrucişat aprig între taberele preşedinţiei şi a prim-ministrului, dar şi pentru că, fostul strateg politic al lui Băsescu, Claudiu Săftoiu, crede că UDMR este complet corupt şi merită să piardă suportul minorităţii maghiare”. Interlocutorii noştri din UDMR au oferit credibilitate viziunii Cotroceniului în încercarea de a justifica opoziţia de neclintit a UDMR faţă de Agenţia Naţională de Integritate – ANI. În timp ce Sogor a insistat că partidul se opune proiectului de lege ANI din cauza unor chestiuni "procedurale”, Kovacs şi Sogor "au admis pe şleau că există ceva adevăr în percepţia publicului că UDMR are o istorie a corupţiei şi că unii membri UDMR sunt reticenţi să susţină crearea unei agenţii anticorupţie puternică”. Kovacs a notat că "nu este vorba despre banii pe care ei îi au acum, ci despre primul milion pe care l-au făcut”. În comentariile oficialilor americani se arată că acutala presiune a UDMR pentru o autonomie etnică (şi financiară) mai mare pare să fie sortită eşecului, având în vedere chestiunea demografică, competiţia altor organizaţii maghiare şi opoziţia fermă a tuturor partidelor politice importante din România.

În 10 martie 2006, liderul UDMR Bela Marko i-a spus ambasadorului că el şi partidul său nu susţin "proclamarea autonomiei” etnicilor maghiari pe 15 martie. Marko şi-a manifestat frustrarea că guvernul de centru-dreapta nu a reuşit să treacă proiectul legii statului minorităţilor, acuzându-l pe preşedintele Traian Băsescu şi PD de acest impas. Consilierii lui Băsescu au spus că ei sunt nervoşi că UDMR nu susţine recenta legislaţie anticorupţie. Un mic grup de extremişti din comunitatea secuilor au ales data de 15 martie când ungurii din toată lumea comemorează Revoluţia de la 1848, să proclameze "autonomia Ţinutului Secuiesc”. Totuşi, cei mai mulţi lideri UDMR şi Bela Marko au spus ambasadorului pe 10 martie că UDMR se disociază fără echivoc de această încercare. Marko a subliniat că majoritatea etnicilor maghiari din România văd 15 martie ca pe un fel de zi a "mândriei naţionale maghiare”, fără context politic. El a fost împotriva prezenţei în uniformă a poliţiei la Odorheiul Secuiesc pe 15 martie. (Notă: un ofiţer de informaţii de rang înalt a spus ambasadorului pe 9 martie că în timp ce Guvernul este îngrijorat de posibile violenţe la eveniment, este planificată o prezenţă de securitate "discretă”).

Conform consilierului personal al lui Marko, Viktor Sata, Consiliul Naţional Secuiesc are mai puţin de 2.000 de membri. Marko l-a caracterizat pe primarul din Odorheiul Secuiesc, Jeno Szasz, ca un om "fără valori, doar interese”, axat exclusiv pe propria-i agendă politică. Marko a admis că partidul de opoziţie din Ungaria, FIDESZ, ar putea fi prezent la adunare pentru a strânge voturi din partea radicalilor secui ale căror familii trăiesc în Ungaria. Jeno Szasz, primarul din Odorheiul Secuiesc şi liderul CNS, a spus oficialilor ambasadei că minoritatea secuiască "a obosit să aştepte” şi este nerăbdătoare cu ceea ce el a descris ca indiferenţa birocratică românească. "El a afirmat că minorităţile etnice din alte ţări au avut rezultate prin «rezistenţa activă»”. Marko l-a rugat pe ambasador să-l îndemne pe Băsescu să susţină legea minorităţilor şi să nu-l lase pe preşedinte să meargă la Odorheiul Secuiesc pe 15 martie, pentru că ar fi o greşeală şi va produce tensiune. "Ambasadorul a promis să discute aceste chestiuni cu preşedintele român în timpul întâlnirii din 13 martie”. Săftoiu a precizat că motivul real al reticenţei UDMR legat de legea anticorupţie reflectă faptul că "UDMR este la putere de 10 ani” sub diferite guverne şi are mulţi "lideri corupţi” care efectiv se tem de legea anticorupţie. "Procurorii”, a sugerat el "ar trebui să-i ancheteze energic pe unii dintre ei”. 

La trei zile după întâlnirea cu liderul UDMR, ambasadorul american s-a întâlnit pe 13 martie cu Băsescu care a caracterizat evenimentul ce urma să aibă loc pe 15 martie ca un produs al luptei pentru putere dintre UDMR şi activiştii radicali. Băsescu a spus că "suspectează naţionaliştii din Ungaria de antrenare a oalei etnice din România, menţionându-l pe Victor Orban şi Fidesz în mod special”. Ambasadorul a spus că orice incident la Odorheiul Secuiesc ar avea impact negativ pe 15 mai, dată crucială pentru raportul de aderare al României. Băsescu imediat a asigurat că situaţia va rămâne sub control. "Noi suntem inteligenţi”, a subliniat el, "noi îi vom lăsa pe unguri să vorbească... şi îi vom opri pe români să meargă la Odorheiul Secuiesc”. Băsescu a spus că a vorbit recent cu Vadim Tudor şi l-a avertizat să nu meargă la Odorhei sau să-şi trimită adepţii acolo. Preşedintele român a spus că forţe de securitate vor bloca drumurile şi îi vor întoarce pe etncii români care călătoresc spre Odorhei pentru evenimentul din 15 martie. Întrebat de ambasador dacă vrea să meargă la Odorhei, Băsescu a spus că se mai gândeşte, dar se va duce doar dacă are asigurări că orice declaraţie nu va fi "împotriva Constituţiei”. Băsescu a învinovăţit agitatorii externi, arătând spre Viktor Orban ca fiind "unul dintre ultimii extremişti ai Europei”, ca şi partidul Fidesz.

În comentariile oficialilor americani legat de demisia din iulie 2007 a lui Marko Bela din funcţia de vicrepremier se arată că hotărârea are la bază decizia nefericită de a intra în coaliţia anti-Băsescu legată de suspendarea preşedintelui. "Marko este de asemenea sub presiune din partea liderilor UDMR rivali, printre care şi senatorul Peter Eckstein-Kovacs, care public a îndemnat pe Marko şi alţi lideri să demisioneze din partid". Mai multe dovezi legate de prăpastia dintre conducerea UDMR şi comunitatea etnică maghiară care pot fi găsite şi în ultimele două sondaje ce arată că partidul nu are în prezent suficientă susţinere pentru a avea cei 5% necesari intrării în Parlament. "Există rapoarte constante, inclusiv din mass media, că Marko şi alţi lideri UDMR ar putea face faţă unor acuzaţii de corupţie în cazul unor anchete în derulare.”

În timpul unei întâlniri din 10 august 2007 cu oficialii americani, consilierul pentru politică externă al lui Marko, Kinga Tontsch, a admis că senatorul Attila Verestoy şi Peter Eckstein-Kovacs au creat facţiuni separate în interiorul UDMR. Tontsch l-a descris pe asediatul Marko ca bazându-se pe un grup mic de loialişti, printre care Zsolt Nagy, Laszlo Borbely şi Hunor Kelemen, dar a adăugat că lui Marko "îi place să fie singurul care ia deciziile în partid”. Ea a spus că Hunor Kelemen (n.r. - devenit între timp preşedintele UDMR) este prima persoană pe care Marko l-a susţinut ca posibil succesor şi a remarcat că Hunor este o "copie perfectă” a lui Marko. Într-o întâlnire separată pe 26 iunie, senatorul Kovacs a adăugat că problemele reale sunt în sânul UDMR: "Marko este vechea generaţie – este uzat”. Eckstein a spus că Marko, împreună cu Verestoy şi Nagy, au probleme cu corupţia şi că UDMR nu a avut de câştigat la imaginea publică prin rezistenţa împotriva măsurilor anticorupţie. Kovacs a spus că Marko "a pierdut controlul" bazei sale politice şi a preconizat că dacă Tokes va candida pentru Parlamentul European din afara UDMR, partidul "va pierde pragul de 5%" .

Senatorul Peter Eckstein-Kovacs i-a spus ofiţerului politic pe 14 aprilie 2008 că negocierile dintre partidul său şi partidul Civic Maghiar, de curând înregistrat, erau chestiunea cea mai importantăă pentru etnicii maghiari în vederea alegerilor locale din 1 iunie. Eckstein a recunoscut că apariţia PCM a radicalizat ambele partide etnice maghiare, având în vedere că ambele concurează pentru votul maghiarimii prin punerea accentului pe o autonomie tot mai mare. Eckstein-Kovacs l-a descris pe preşedintele Băsescu ca "naşul” Partidului Civic Maghiar. Băsescu a încurajat înfiinţarea noului partid ca răzbunare pentru că UDMR s-a aliat cu PNL în guvernul Tăriceanu, dar şi  ca mijloc de a diviza voturile etnicilor maghiari. Şi Tibor Toró, (n.r. -  pe atunci deputat UDMR) un confident apropiat al episcopului Laszlo Tokes, i-a descris ofiţerului politic pe 15 aprilie  "relaţia specială” dintre PCM şi Băsescu, arătând că Băsescu a fost elementul cheie în ceea ce priveşte înregistrarea PCM ca nou partid politic, împotriva obiecţiilor UDMR.

Pe 29 ianuarie 2008, după patru ani de amânări, Tribunalul Bucureşti a înregistrat un nou partid politic care reprezintă etnicii maghiari, Partidul Civic Maghiar. Noul partid are ca ţintă oferirea unei alternative la UDMR văzută de unii ca "un partid corupt, ai cărui lideri au abandonat interesele ungurimii pentru propriile lor interese”. De la înfiinţarea sa, în 2004, PCM a susţinut autonomia aşa-numitului Ţinut Secuiesc. Noul partid, susţinut făţiş de preşedintele Băsescu, va avea proprii candidaţi la alegerile locale. "Jeno Szasz, liderul PCM şi primar la Odorheiul Secuiesc, are viziuni radicale şi susţine aprig autonomia maghiarilor. PCM aşteaptă cu nerăbdare partea sa de bani de la guvernul României care în mod normal este alocată UDMR. Băsescu a susţinut deschis PCM şi a promis susţinere pentru europarlamentarul Laszlo Tokes care a fost ales prin PCM". Liderii UDMR susţin că Băsescu intenţionează să dividă populaţia etnică maghiară ca răzbunare faţă de UDMR pentru suspendarea sa din mai. După înregistrarea PCM, preşedintele executiv al UDMR. Hunor Kelemen a declarat că "în afară de PD-L, preşedintele Băsescu are acum şi un partid etnic maghiar”. "Susţinătorii autonomiei Ţinutului Secuiesc au arătat în mod repetat paralele între situaţia lor şi Kosovo", se mai arată în telegrama ambasadei.

O telegramă din 26 noimebrie 2008, arată că în timpul unei vizite în zonele locuite de maghiari din Transilvania, liderii UDMR au declarat că vor participa la guvernare, indiferent de cine va câştiga alegerile şi au admis că PD-L nu este o alegere principală, din cauza conflictului legat de autonomia ungurilor în Transilvania. "Avem o experienţă negativă în cooperarea cu partidul preşedintelui Băsescu”, a spus primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, oficialilor americani. "UDMR întotdeauna menţionează autonomia în timpul perioadelor electorale. Nu s-au făcut paşi concreţi. Autonomia a devenit un os de ros pentru câine – adică alegătorul”, a spus oficilialor americani la Sf. Gheorghe un membru al PCM. "Ni s-a spus”, se mai arată în telegrama ambasadei, că "etnicii maghiari sunt demoralizaţi din cauza UDMR – PCM”. Deputatul Petre Străchinaru, singurul parlamentar român de Covasna, ne-a spus că "noi doar ne prefacem că avem campanie electorală aici. Românii ştiu că vor pierde”. El a făcut un portret sumbru al românilor din Covasna şi Harghita: "Cei mai mulţi români sunt nemulţumiţi, sătui de etnicii maghiari care pretind că-i reprezintă şi pe ei, dar şi de politicienii români care le ignoră situaţia disperată”. Străchinaru i-a învinovăţit pe politicienii UDMR de sabotarea dezvoltării zonei pentru a păstra avantajul etnic maghiar. Mai multe şanse de angajare, este gândirea lor, va deschide porţile unui val de români şi va face din unguri, minoritari în zonă.  Primarul PD-L din Târgu Mureş, Dorin Florea, a spus că: "liderii UDMR nu sunt interesaţi de chestiunile reale legate de infrastructură şi economie”. Fiind oraş cu populaţie mixtă, viceprimarul este ungur "şi acum el este sub presiune din partea UDMR să nu coopereze cu mine. Este strigător la cer că noi avem proiecte importante de infrastructură şi imobiliare aici şi nu avem miniştri sau parlamentari UDMR care să încerce să implementeze aceste proiecte. În schimb, ei încurajează propriile lor ONG-uri să le blocheze”, le-a mai spus primarul americanilor.