CÄutare Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional Ultimele ieĹiri iredentisto-revizioniste ale liderilor maghiari, ce privesc în mod direct judeĹŁele Covasna, Harghita Ĺi MureĹ, aĹa zisul ĹŁinut secuiesc, au determinat luarea unei poziĹŁii tranĹante din partea românilor care trÄiesc aici.
Astfel, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita Ĺi MureĹ face un apel cÄtre fraĹŁii români din cele trei judeĹŁe sÄ se întâlneascÄ sâmbÄtÄ, 20 martie 2010, la TopliĹŁa RomânÄ, oraĹul natal al primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Miron Cristea, pentru a-Ĺi exprima îngrijorarea pentru continuarea acĹŁiunilor anticonstituĹŁionale ale unor lideri politici si civici maghiari, ce urmÄresc enclavizarea acestei zone, prin înfÄptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aĹa-zisului "ĹŁinut secuiesc".
Nu reuĹim sÄ înĹŁelegem cum acest proiect secuiesc privind autonomia unui aĹa zis ĹŁinut poate avea legitimitate în mÄsura în care, potrivit ultimului recensÄmânt din 2002, doar 150 de persoane s-au declarat de secui. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita Ĺi MureĹ doreĹte ca la TopliĹŁa sÄ se solicite autoritÄĹŁilor statului, precum si întregii societÄĹŁi româneĹti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societÄĹŁii civile, sÄ ia atitudine Ĺi sÄ-Ĺi exprime, public Ĺi neechivoc, o poziĹŁie tranĹantÄ referitor la acĹŁiunile iredentiste, revizioniste Ĺi separatiste, care atenteazÄ fÄĹŁiĹ la unitatea Ĺi suveranitatea statului Ĺi naĹŁiunii române".
RevoltÄ Ĺi îngrijorare Astfel, românii din judeĹŁele Covasna Ĺi Harghita sunt revoltaĹŁi Ĺi îngrijoraĹŁi de ameninĹŁÄrile fÄĹŁiĹe venite dinspre liderii maghiari. Nu trebuie uitate, declaraĹŁiile fÄcute de-a lungul timpului, de preĹedintele UDMR Ĺi totodatÄ vicepremierul României (sic!), Marko Bela, care ne-a ameninĹŁat, practic, cu un nou Kosovo în Ardeal. Astfel de declaraĹŁii referitoare la federalizare sau la introducerea limbii maghiare drept limbÄ oficialÄ sunt de netolerat. Ca atare, nu ar fi rÄu ca PreĹedintele României, Traian BÄsescu, Ĺi/sau premierul Emil Boc sÄ-Ĺi tempereze colegii de guvernare, în mod special pe Marko Bela, deoarece acesta uitÄ cÄ nu este doar liderul UDMR, ci Ĺi vicepremierul României.
Trebuie spus cÄ, prin Proiectul Legii Statutului MinoritÄĹŁilor NaĹŁionale, care a fost inclus printre prioritÄĹŁile legislative ale actualei sesiuni, UDMR doreĹte de fapt desfiinĹŁarea Ĺi maghiarizarea acestei zone. Prin adoptarea acestei legi se pune în pericol viitorul românilor din aĹa zisul Ţinut Secuiesc. "De aceea vÄ chemÄm, fraĹŁi români din Covasna, Harghita Ĺi MureĹ, sÄ veniĹŁi sâmbÄtÄ, 20 martie 2010 la TopliĹŁa RomânÄ, sÄ vÄ exercitaĹŁi drepturile constituĹŁionale Ĺi sÄ ne unim glasurile pentru apÄrarea drepturilor noastre, dar si pentru apÄrarea unitÄĹŁii si integritÄĹŁii României, pentru ca pruncii noĹtri sÄ aibÄ un viitor, aici, în vatra strÄmoĹeascÄ", se aratÄ la finalul Apelului fÄcut de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita Ĺi MureĹ.
APEL FRAŢI ROMÂNI din judeĹŁele Covasna, Harghita si MureĹ!
Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita Ĺi MureĹ, vÄ cheamÄ sÄ lÄsaĹŁi pentru o zi grijile voastre acasÄ Ĺi sÄ veniĹŁi la TopliĹŁa, sâmbÄtÄ, 20 martie 2010!
VeniĹŁi sÄ ne alÄturÄm glasurile spre a le spune diriguitorilor ĹŁÄrii cÄ în judeĹŁele Covasna, Harghita Ĺi MureĹ, trÄim peste 400.000 de români! Suntem urmaĹii celor care secole de-a rândul au înfruntat ,,cele mai crâncene mijloace cu scopul de a ne desfiinĹŁa Ĺi maghiariza", cum a afirmat cel ce a fost întâiul patriarh al României, Miron Cristea, fiu al TopliĹŁei Române.
Asemenea mijloace, sub o altÄ formÄ, sunt folosite Ĺi astÄzi împotriva identitÄĹŁii Ĺi dÄinuirii noastre. Iar acestea se petrec dupÄ mai bine de nouÄ decenii de la Marea Unire de la Alba Iulia, din 1 decembrie 1918, când Transilvana noastrÄ strÄbunÄ s-a unit cu România!
AĹa cum a hotÄrât Adunarea reprezentanĹŁilor românilor din judeĹŁele Covasna, Harghita Ĺi MureĹ, din 28 octombrie 2006 de la Izvorul MureĹului, Ĺi de aceastÄ datÄ, dorim sÄ ne exprimÄm îngrijorarea pentru continuarea acĹŁiunilor anticonstituĹŁionale ale unor lideri politici si civici maghiari, ce urmÄresc enclavizarea acestei zone, prin înfÄptuirea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aĹa-zisului "ĹŁinut secuiesc", Ĺi sÄ solicitÄm autoritÄĹŁilor statului: Parlamentului României, PreĹedinĹŁiei, Guvernului, precum Ĺi întregii societÄĹŁi româneĹti, Patriarhiei, Academiei, mass-media, societÄĹŁii civile - sÄ ia atitudine Ĺi sÄ-si exprime, public Ĺi neechivoc, o poziĹŁie tranĹantÄ referitor la acĹŁiunile iredentiste, revizioniste si separatiste, care atenteazÄ fÄĹŁiĹ la unitatea Ĺi suveranitatea statului si naĹŁiunii române.
Prin glasul autorizat al reprezentanĹŁilor românilor din cele trei judeĹŁe, dorim sÄ tragem un nou semnal izvorât din îngrijorarea românilor aici trÄitori Ĺi direct afectaĹŁi, faĹŁÄ de recenta adoptare tacitÄ, în Senatul României, a legii promovate de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreĹte refacerea formulei staliniste, de tristÄ amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, Ĺi a regiunii de nord-est a Transilvaniei ruptÄ din trupul ĹŁÄrii, prin Dictatul de la Vienna, de repunerea pe tapet a adoptÄrii în Camera DeputaĹŁilor a proiectului de Lege privind statutul minoritÄĹŁilor naĹŁionale, prin care se urmÄreĹte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice Ĺi sforĹŁarea proclamÄrii limbii maghiare ca limbÄ oficialÄ în aĹa - zisul "ĹŁinut secuiesc" Ĺi apoi în toatÄ Transilvania, si nu în ultimul rând, de continuarea acĹŁiunilor de discriminare Ĺi deznaĹŁionalizare a românilor din Arcul Intracarpatic.
Vom cere ca în perspectiva reorganizÄrii regiunilor de dezvoltare social-economicÄ a ĹŁÄrii, în concordanĹŁÄ cu cerinĹŁele Uniunii Europene, în configurarea acestora sÄ nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncĹŁionalitÄĹŁi, discriminÄri si subdezvoltare si nicidecum dezvoltarea armonioasÄ si echilibratÄ a României.
Vom cere rÄspicat sÄ fie respectat statutul limbii române ca limbÄ oficialÄ în activitatea instituĹŁiilor administraĹŁiei publice locale.
Vom reînnoi propunerile noastre de stabilire prin lege a unor garanĹŁii în procesul de descentralizare, care sÄ evite abuzurile si discriminÄrile românilor numeric minoritari de cÄtre autoritÄĹŁile locale, precum si cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaĹŁiei româneĹti din zonÄ, în structurile decizionale legislative si administrative locale si centrale.
Îi vom chema din nou pe concetÄĹŁenii de etnie maghiarÄ la conlucrare, considerând cÄ singura soluĹŁie de convieĹŁuire este buna înĹŁelegere, bazatÄ pe respectul reciproc, în spiritul valorilor creĹtine Ĺi europene, Ĺi nu separatismul Ĺi enclavizarea. România a dovedit cÄ este Ĺi rÄmâne patria comunÄ a tuturor fiilor ei, pe care îi ocroteĹte deopotrivÄ, indiferent de etnia, naĹŁionalitatea ori confesiunea lor, modelul interetnic românesc fiind apreciat pe plan internaĹŁional.
Le vom reaminti tuturor românilor cÄ toate aceste probleme cu care ne confruntÄm aici, nu sunt doar ale românilor din aceste judeĹŁe, ci ele vizeazÄ fiinĹŁa naĹŁionalÄ si reprezintÄ o problemÄ vitalÄ a întregii ĹŁÄri, a cÄrei rezolvare presupune exprimarea solidaritÄĹŁii tuturor românilor, din ĹŁarÄ si din strÄinÄtate.
De aceea vÄ chemÄm, fraĹŁi români din Covasna, Harghita Ĺi MureĹ, sÄ veniĹŁi sâmbÄtÄ, 20 martie 2010 la TopliĹŁa RomânÄ, sÄ vÄ exercitaĹŁi drepturile constituĹŁionale si sÄ ne unim glasurile pentru apÄrarea drepturilor noastre, dar si pentru apÄrarea unitÄĹŁii si integritÄĹŁii României, pentru ca pruncii noĹtri sÄ aibÄ un viitor, aici, în vatra strÄmoĹeascÄ. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |