CÄutare Numele cotidianului: Jurnalul NaĹŁional Extinderea spaĹŁiului Schengen ar putea fi un obstacol în calea politicii de integrare a imigranĹŁilor derulatÄ de autoritÄĹŁile de la Berlin România Ĺi Bulgaria în spaĹŁiul Schengen nu reprezintÄ doar o etapÄ (fireascÄ în parcursul unui stat membru al Uniunii Europene) bazatÄ pe criterii tehnice clare Ĺi, într-o mare mÄsurÄ, pe voinĹŁa politicÄ a statelor deja incluse în zona europeanÄ fÄrÄ paĹapoarte Ĺi controale. Dincolo de discuĹŁiile privind îndeplinirea cerinĹŁelor tehnice Ĺi chiar de cele privind nivelul corupĹŁiei Ĺi stadiul luptei împotriva criminalitÄĹŁii organizate, intrarea celor douÄ state în zona Schengen poate însemna o nouÄ poartÄ de acces deschisÄ migraĹŁiei nedorite. Iar într-o ĹŁarÄ unde un cetÄĹŁean din patru are "background imigraĹŁional", unde aproape 35% din persoanele sub 65 de ani sunt, la origine, imigrante Ĺi unde integrarea migranĹŁilor este cel mai fierbinte subiect de pe agenda dezbaterii interne, posibilitatea unui nou val de strÄini este privitÄ cu îngrijorare crescândÄ. Aceasta este situaĹŁia în Germania Ĺi acesta ar putea fi unul dintre argumentele pentru care "motorul Europei" insistÄ, alÄturi de FranĹŁa, ca Uniunea EuropeanÄ sÄ le acorde României Ĺi Bulgariei ceva timp în plus, pentru a se pregÄti mai temeinic în vederea aderÄrii la zona Schengen. O pregÄtire care nu implicÄ atât partea tehnicÄ. La acest capitol, ambele state, în special România, afirmÄ cÄ au primit numai referinĹŁe pozitive din partea inspectorilor europeni. Ĺi BucureĹtiul, Ĺi Sofia au mai spus, pe drept, cÄ toate criteriile de aderare la spaĹŁiul Schengen Ĺi condiĹŁiile tehnice care trebuie îndeplinite nu au vreo legÄturÄ directÄ cu Mecanismul de Cooperare Ĺi Verificare cu ajutorul cÄruia UE a încercat sÄ se asigure cÄ România Ĺi Bulgaria fac progresele necesare în combaterea corupĹŁiei Ĺi a crimei organizate.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. Ăn cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară. Ăn munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize. |