Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Studiul mai relevă un fapt tulburător: în România anilor 2011 există numeroşi elevi care refuză să mai meargă la şcoală fiindcă se simt ruşinaţi de hainele pe care le poartă. Astfel, unul din 20 de elevi romi (5,5%) se simte ruşinat de propriile haine des sau foarte des, în vreme ce doar 1,3% dintre elevii neromi declară că trăiesc acest sentiment. Concluzia principală a studiului este că şcoala românească este locul unde inegalităţile sociale se manifestă mai mult decât în oricare altă parte. „În ciuda eforturilor nostre de până acum de rezolvare a problemelor, rezultatele raportului arată că şcoala românească continuă să fie un mediu de reproducere a inegalităţilor sociale”, a declarat Eugen Crai, Director Naţional al Fundaţiei Roma Education Fund România. Ca urmare, absenteismul şcolar şi riscul părăsirii şcolii sunt crescute în rândul elevilor romi, în comparaţie cu elevii neromi. Cel puţin unul din zece părinţi intervievaţi (12%) apreciază că elevii romi sunt trataţi în şcoală mai rău decât cei neromi. Într-adevăr, studiul mai arată că romii sunt în continuare discriminaţi în şcoală, ei fiind aşezaţi cu precădere în ultimele bănci. Astfel, aproape un sfert dintre elevii neromi ocupă ultima sau penultima bancă (dacă există minimum trei rânduri de bănci în clasă), faţă de 35% elevii romi. De asemenea, 5% dintre elevii neromi nu au mers deloc la grădiniţă, în vreme ce ponderea elevilor romi aflaţi în aceeaşi situaţie este mult mai mare: 26,7%. Nici acasă elevii romi nu sunt sprijiniţi să înveţe: dacă în patru din zece gospodării (39,2%) ale elevilor neromi se găsesc minimum 26 de cărţi (în afara manualelor), în doar una din zece gospodării (10,2%) ale elevilor romi întâlnim o situaţie similară. Ponderea elevilor romi cu părinţi analfabeţi sau cu numai patru clase este uriaşă, de aproape 30%, pe când doar 3,4% dintre părinţii elevilor neromi se încadrează în aceeaşi categorie. Ca urmare, dacă nouă din zece părinţi ai elevilor neromi îşi doresc foarte mult ca elevul să urmeze liceul, doar şapte din zece părinţi romi gândesc la fel. Trei din patru elevi romi din gimnaziu cunosc bine limba română, iar 4% o ştiu abia cât să se descurce.
Studiul s-a desfăşurat în 19 judeţe din Regiunile Centru, Sud-Muntenia şi Nord-Est, pe un eşantion de 1.631 elevi de elevi şi părinţi romi şi neromi.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |