Căutare

Consiliul Judeţean Harghita a comandat un sondaj de opinie pentru a determina modul în care locuitorii judeţului urmăresc evoluţia evenimentelor generate de arborarea pe instituţii şi în locuri publice  a drapelului aşa-zis Ţinutului Secuiesc. Cercetarea  a fost efectuată de o companie locală, nenominalizată, pe un eşantion de 480 de persone, umărind răspândirea demografică la nivelul judeţiului a românilor şi maghiarilor (417 maghiari şi 63 de români), în perioada perioada 26 februarie-4 martie 2013 .
Potrivit rezultatelor sondajului, 60,7 la sută dintre maghiari aprobă ca steagul secuiesc să devină steag al judeţului şi doar 20,6 la sută dintre români sunt de acord cu acest lucru.Totodată, aproape 35 la sută dintre români au spus că ar fi foarte deranjaţi dacă steagul secuiesc ar fi adoptat ca steag al judeţului.Pentru aproximativ 22 la sută dintre respondenţii români şi maghiari acest demers le este indiferent. 
Referitor la etapele concrete în obţinerea oficializării steagului secuiesc, majoritatea repondenţilor -  41,7 la sută dintre maghiari şi 33, 3 la sută dintre români - consideră că trebuie urmate căile legale şi, inclusiv apelarea la instanţele internaţionale. De cealaltă parte, puţini dintre respondenţi, şi anume 9,4 la sută maghiari şi 1,6 la sută români, sunt adepţii unor măsuri mai radicale, considerând că ar trebui să se apeleze la demonstraţii de stradă pentru oficializarea steagului. De asemenea, 41,7 la sută dintre maghiari şi 50,8 la sută dintre români au declarat că tensiunile create în jurul  steagului secuiesc nu ar trebui alimentate, valorarea sa fiiind doar una  simbolică.
Conform sondajului, majoritatea românilor şi maghiarilor care locuiesc în judeţul Harghita consideră că realţiile dintre români şi maghiari sun bune - 52,4 la sută dintre români şi 30,5 la sută dintre maghiari - în vreme ce 47,2 la sută dintre maghiari şi 36,5 dintre români cred că există neînţelegeri, dar întotdeauna se găsesc soluţii comune. 
În privinţa factorilor care generează divergenţele dintre români şi maghiari, majoritatea celor intervievaţi crede că politicienii de la Bucureşti şi presa centrală sunt vinovaţi de acest lucru. Sondajul relevă că 60,3 la sută dintre români şi 53 la sută dintre maghiari sunt de părere că politicienii de la Bucureşti sunt vinovaţi de crearea situaţiilor delicate din zonă, în vreme ce 27,3 la sută dintre maghiari şi 25,4 la sută dintre români cred că presa centrală generează tensiuni între cele două etnii. Respondenţii de naţionalitate română, spre deosebire de cei maghiari, învinovăţesc în proporţie destul de mare şi politicienii români şi maghiari din Harghita pentru această situaţie. 
Majoritatea populaţiei din Harghita este informată în legătură cu planurile guvernului despre reorganizarea regională. Astfel, 64,3 % dintre locuitorii maghiari au auzit despre aceste planuri şi 73% dintre români. Referitor la varianta scenariilor de reorganizare, 40,3% dintre maghiari consideră că trebuie să se formeze o regiune Harghita, Covasna, Mureş şi doar 6,3 % dintre români. Varianta Harghita,  Covasna, Mureş şi Braşov, doar de  7,9% dintre maghiari şi 12,7 % dintre români este agreată. Cea mai apreciată variantă de reorganizare, atât de către români cât şi de maghiarii din Harghita este cea actuală, în componenţa căreia intră Alba, Sibiu, Mureş, Covasna şi Harghita. Astfel 30.7% dintre maghiari  şi 54% dintre români sunt de acord  cu păstrarea formei actuale.