Căutare

Simbolurile secuiești se regăsesc în stema actuală a României, stema realizată, de altfel, de un specialist maghiar, Keöpeczi Sebestyén József - a declarat, pentru ziarul online Új Magyar Szó, heraldistul din Sfântu Gheorghe Szekeres Attila István. Membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române și al Societăţii Maghiare de Heraldică şi Genealogie, Szekeres Attila István susține că stema României, care există sub forma actuală din 1992, este, de fapt, stema regală a României Mari din 1921, din care s-au înlăturat însemnele regalității. Aceasta este o stemă împărțită în patru câmpuri, la care se adaugă o inserție, având, așadar, în total 5 câmpuri. În al patrulea câmp se află stema Transilvaniei sub forma în care a fost folosită timp de secole. „Stema aceea i-a fost acordată Transilvaniei, în anul 1765, de către Maria Terezia, în 1921 fiind inserată, fără modificari, în stema României Mari, simbolizând Ardealul împreună cu Maramureș și Crișana" - a explicat heraldistul, pentru site-ul maghiar. Simbolurile secuiești - semiluna și soarele, cu inscripția „Sigillum nationis Siculicae", datează din perioada Dietei transilvane care a avut loc la Sebeș, între 24 mai-15 iunie 1659, celelalte „națiuni unite" din Unio Trium Nationum (secui-maghiari-sași) din Transilvania fiind simbolizate de vulturul negru al nobilimii maghiare, respectiv cele șapte bastioane reprezentând cetățile săsești ("sieben burgen": Bistrița, Sibiu, Cluj, Brașov, Mediaș, Sebeș, Sighișoara). Toate aceste simboluri au fost preluate din stema medievală a Transilvaniei în stema României Mari din 1921, iar mai apoi în cea actuală, în 1992.Szekeres Attila István a mai declarat pentru Új Magyar Szó că, personal, în niciun caz nu ar arbora steagul secuiesc sub forma în care acesta este utilizat acum, fiind pus în circulație de Consiliul Național Secuiesc(CNS). „Acest așa-zis steag secuiesc este luat dintr-un model de broderie de pernă. Varianta corectă din punct de vedere istoric este diferită de acest fals steag prin amănunte esențiale pentru un heraldist: soarele trebuie să se sprijine pe o singură rază, nu pe două, iar semiluna ar trebui să fie crescătoare, nu descrescătoare. Această făcătura, în jurul căreia se face acum atâta tevatură, a ajuns să fie impațită peste tot, ca la talcioc, fără să fie întrebați specialiștii" - a opinat heraldistul din Sfântu Gheorghe.
Precizările lui Szekeres Attila István sunt cu atât mai surprinzătoare cu cât acesta nu și-a ascuns, în trecut, disprețul la adresa românilor, în general , respectiv la adresa românilor din Covasna și Harghita, în particular.Iată ce a dezvăluit Dan Tănasă, pe blogul său, despre heraldistul maghiar:În luna mai 2011 Președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul "Meritul Cultural" în grad de "Cavaler" pe graficianul român de etnie maghiară Attila Istvan Szekeres, grafician heraldist, membru al Comisiei Naţionale de Heraldică, Genealogie şi Sigilografie a Academiei Române și al Societăţii Maghiare de Heraldică şi Genealogie. Puțini știu însă faptul că singurul merit cultural al lui Szekeres, decorat de către Președintele Băsescu cu cea mai înaltă distincție culturală, este acela de a fi autorul stemelor revizioniste și șovine ale tuturor localităților din județele Covasna și Harghita, steme din care lipsesc orice fel de reprezentare a comunităților românilor din cele două județe.După ce noul prefect al județului Covasna, dr. Codrin Munteanu, a atacat în luna mai a.c. în contencios administrativ stema orașului Covasna, Szekeres a publicat la mijlocul lunii iunie în cotidianul de limba maghiară Haromszek un articol în care graficianul (autorul stemei cu pricina) își ascunde cu greu disprețul față de românii care locuiesc în orașul Covasna. Szekeres recunoaște faptul că stema orașului Covasna a fost contestată de românii care locuiesc acolo pentru simplul fapt că ar fi vrut ca și ei să fie reprezentați în această stemă. Românii nu aveau ceva cu simbolistica maghiară, vroiau doar să fie și ei reprezentați alături de simbolistica maghiară și ar fi acceptat și utilizat această stemă.În finalul articolului Szekeres face însă o remarcă care trădează o ură șovină, o remarcă menită a fi o bătaie de joc la adresa românilor din Covasna. "Ce i-ar mai trebui? Poate două oi, ca susţinătoare de scut?!" este de părere Szekeres, făcând trimitere la ocupația de secole a românilor din orașul Covasna (și nu numai!), păstoritul oilor. Este evident că pentru graficianul Attila Szekeres, decorat de Președintele Traian Băsescu, păstoritul oilor este o activitate josnică specifică popoarelor de mâna a doua, popoare care nu au ce să caute în simbolistică unor steme de localități.