Căutare

Scandalul diplomatic iscat între România şi Ungaria pe tema arborării steagului secuiesc are un câştigător cert: producătorii de steaguri. Conform unei anchete a jurnaliştilor cotidianului maghiar Kronika, comerţul cu steaguri secuieşti a devenit o afacere profitabilă. "În urma scandalului, mulţi s-au apucat să producă şi să comercializeze steaguri secuieşti, fără să ia în considerare formatul aprobat de noi. Din acest motiv pe piaţă au apărut steaguri de o calitate precară. Producătorii din Ungaria sunt mult mai meticuloşi şi ne contactează pentru a lua codul de culori şi dimensiunile exacte ale steagului", spune Gazda Zoltan, preşedintele filialei vechiului scaun maghiar Sepsi al Consiliului Naţional Secuiesc. El susţine că toate partidele politice maghiare, UDMR, PCM, PPMT, inclusiv CNMT şi CNS, îşi procură steagurile de la fundaţia Csibesz din Miercurea Ciuc şi de la fabrica de manufactură din Ciumani. 
"În judeţul Covasna, steagul poate fi cumpărat doar din sediul Consiliului Naţional Secuiesc (CNS), existând trei mărimi diferite. De asemenea, aici comercializăm şi insigne de secui, autocolante pentru maşini cu inscripţia SIC, (n.r - prescurtarea de la Terra Siculorum, denumirea în limba latină a Ţinutul Secuiesc), dar şi statutul autonomiei pentru doar 25 de RON", a mai adăugat Gazda.
Preţul variază între 35 şi 50 ron
În Odorheiu- Secuiesc, steagul este comercializat într-un magazin de suveniruri şi în sediul unei agenţii de turism. "Cel mai mare steag costă 50 de RON. Cel mediu costă 35, iar cel de dimensiunea unei feţe de masă costă 25, însă din primele două categorii nu mai avem", spune vânzătoarea. Există în oraş şi o persoaăa privată care se ocupă pe cont propriu de producerea şi vânzarea steagurilor. "De 5 cinci ani mă ocup cu cusutul acestora. Până acum reuşeam zi de zi să cos două steaguri, însă din cauza scandalului din ultimele zile, am ajuns să fac 4-5 pe zi. Durează aproximativ o oră până termin un steag", recunoaşte pentru sursa citată Bokor Ildiko.
70 de steaguri pe zi
Directorul fundaţiei Csibesz susţine că momentan un interes ridicat există doar din partea partidelor politice. "Cererea a crescut în ultimul timp şi am ajuns să producem 60-70 de steaguri pe zi. Partidele politice şi organizaţiile civile fac comenzi de ordinul sutelor de bucăţi, însă vin şi persoane private cărora le vindem pe loc. Am fost luaţi prin surprindere de amploarea pe care a luat-o interesul pentru steagul secuiesc, ceea ce dovedeşte că localnicii sunt mândri de simbolurile lor şi nu s-au speriat deloc", spune Kolumban Imre. 
Plătesc amenzile din încasări
"Comerţul a înflorit, însă nu doar cu steagul secuiesc, ci şi cu simbolurile naţionale maghiare. Presa română a făcut o reclamă gratuită uriaşă pentru simbolurile noastre istorice. Conflictul verbal a avut un efect pozitiv. Nu există nici un efect negativ. Steagul are un conţinut sentimental şi un mesaj puternic ce nu poate fi îngrădit de nici o forţă pământească", spune Veress David, preşedintele Alianţei "Dulcea noastră limbă", distribuitor de steaguri secuieşti. Filiale Alianţei din Miercurea-Ciuc, Odorhei şi Gheorgheni comercializează steaguri la preţ simbolic, iar suma strânsă urmează să fie alocată pentru achitarea amenzilor încasate de acele instituţii publice care au arborat steagul secuiesc.