Căutare Numele cotidianului: Jurnalul Naţional Premierul Victor Ponta a avut o reacţie necesară, promptă şi vehementă, ordonând jandarmilor să-l identifice imediat pe zăbăucul care, la meciul CFR Cluj - Rapid, a dat foc unui steag al Ungariei. A fost identificat, i s-a întocmit din oficiu dosar penal, iar Liga de fotbal a sancţionat sever clubul giuleştean, al cărui suporter e tembelul. UDMRa depus şi ea plângere penală, deşi nu prea înţeleg ce calitate procesuală are, steagul respectiv nefiind nici barem al secuilor, ci al altei ţări... Atitudini, aşadar, normale înr-un stat democratic, de drept, intolerant faţă de manifestări extremiste, dar susţinând toleranţa şi civilizaţia relaţiilor interetnice. M-ar fi bucurat, desigur, să pot opri aici comentariul pe această temă. Dar e imposibil. Pentru că, în simultaneitate cu întâmplarea de mai sus, la Covasna avea loc un eveniment mult mai trist şi mai îngrijorător, care, însă, nu a generat nici o zvâcnire publică a premierului sau preşedintelui ţării, a altor înalţi oficiali români. O elevă româncă, de 15 ani, a fost pur şi simplu terorizată şi ameninţată cu moartea de colegi de etnie maghiară şi - ceea ce depăşeşte, prin gravitate, orice limită - de dirigintă, pentru simplu fapt că a cutezat, în ţara ei!, să vină la şcoală cu o bentiţă tricoloră. Culori naţionale care i-au provocat "profesoarei" o criză de nervi, de era să i-o smulgă cu cap cu tot. Cazul nu e o premieră, dacă ne amintim că acum un an un tânăr hocheist român a fost bătut de colegii săi maghiari pentru că a îndrăznit să vorbească româneşte în vestiar. Sau că, tot în aceste zile, într-o şcoală cu limba de predare maghiară, se foloseşte un manual de istorie în care românilor le e stabilit statutul de slugi ai ungurilor. Se ţin lanţ provocări ordinare, puse la cale sau încurajate de politicieni maghiari ce ignoră chiar şi interesele coetnicilor lor. Pedalând isterici pe autonomia teritorială a secuimii, pe împânzirea zonei cu simboluri iredentiste (chiar la grupul şcolar din Covasna sunt la modă tricourile cu harta Ungariei Mari), pe cereri aberante ca reorganizarea administrativă a ţării să fie făcută potrivit mofturilor lor, iar maghiara să devină în regiune limbă oficială obligatorie. Înalţi demnitari ai Ungariei bântuie prin judeţele respective, nu ca turişti, ci făcând declaraţii explicite în favoarea autonomiei teritoriale şi a ruperii de facto a zonei de restul ţării, cu toate consecinţele pentru statul român şi, mai ales pentru populaţia românească de acolo. Populaţie care, altminteri, nu are nimic de împărţit cu cea maghiară, fiind valabilă şi reciproca. Dimpotrivă, oamenii cu mintea întreagă nu vor decât să trăiască în linişte, iar nu să fie otrăviţi cu veninul unui Tokes Laszlo, Barna Csibi, ba şi al unor politicieni UDMR care căpuşează de mult zona şi, de teama de a nu fi ejectaţi chiar de locuitorii maghiari, întreţin o atmosferă pestilenţială. În care, iată, episodul de la Covasna, îneacă şi tânăra generaţie. De ani de zile, statul român, în numele unei politici calme şi tolerante, a lăsat ca asemenea mizerii să se extindă pas cu pas. A admis ca populaţia românească din zonă să fie marginalizată, să fie exclusă de la exercitarea unor drepturi care, în schimb şi tot mai largi, au fost acordate celei maghiare, mai exact unor grofi de viţă nouă, iviţi din mijlocul ei. Dacă autorităţile nu se vor dezmetici şi nu vor reacţiona cu egală măsură, potrivit legilor, dacă - inclusiv prin precizări cu ocazia revizuirii Constituţiei - asemenea excese, asemenea extremisme nu vor fi stopate, situaţia poate oricând degenera. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |