Căutare

Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan", propusă într-o iniţiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum şi pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, anunţă Mediafax.

"Ne-am bazat pe recomandările Academiei Române şi pe faptul că în majoritatea statelor UE termenul folosit este acesta", au declarat agenţiei Mediafax surse ministeriale, la finalul şedinţei de joi a Guvernului.

Guvernul analizează oportunitatea schimbării denumirii persoanelor de etnie romă, din "rom" în "ţigan".

Organizaţii civice au organizat, marţi, un protest în faţa Palatul Victoria, nemulţumite de intenţia de a schimba oficial denumirea de "rom" cu cea de "ţigan".

Deputatul PDL Silviu Prigoană a elaborat o iniţiativă legislativă în care propune schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din "rom" în "ţigan", la care Guvernul trebuie să emită o opinie.

Iniţiativa a fost înregistrată la Senat în luna septembrie, tot atunci preşedintele Traian Băsescu declarând că, în momentul în care s-a decis schimbarea denumirii ţiganilor în romi, s-a luat o decizie greşită, europenii făcând confuzie între romi şi români.

Iniţiativa legislativă a deputatului propune ca, în documentele emise de instituţiile din România cu referire lapersoane de etnie romă/ ţigănească, denumirea utilizată să fie de "ţigan/ţigancă".

Se propune totodată ca atribuirea de conotaţii negative la folosirea acestei denumiri să fie interzisă.

Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul '"rom" generează confuzie pe plan internaţional.

"Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice şi de etimologie. Ei fac o asociere firească (şi justă!) între terminaţia -ia / -(an)ia şi ţara (= naţiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = "ţara briţilor, a englezilor"; Mauretania = maur + (et)ania = "ţara maurilor", deci România = rom + ania = "ţara romilor". E incorect. Se creează o falsă direcţionare", susţine deputatul în motivaţia propunerii legislative.

Surse guvernamentale au declarat, în luna noiembrie, agenţiei Mediafax că Executivul a discutat despre formularea unui punct de vedere la iniţiativa deputatului, iar premierul Emil Boc a cerut o informare suplimentară după ce a constat că, din zece instituţii publice consultate pe această temă, chiar Academia Română susţine promovarea iniţiativei legislative.

Astfel, în timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susţine promovarea iniţitative legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenţia Naţională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susţin propunerea deputatului.

Dintre instituţiile consultate de Guvern, Ministerul Justiţiei, Ministerul Administraţiei şi Internelor şi Departamentul pentru Afaceri Europene au formulat o serie de observaţii cu privire la proiect.

Potrivit documentului dezbătut, miercuri, de Guvern şi obţinut de Mediafax, Academia Română a transmis Guvernului că termenul "ţigan" reprezintă "numele corect al acestei populaţii transnaţionale".

"În multe ţări din spaţiul european este utilizat fără nicio restricţie un cuvânt având aceeaşi origine, respectiv aceeaşi evoluţie a semnificaţiei cu lexemul românesc: 'tsiganes' în franceză, 'zingari' în italiană, 'Zigeuner' în germană, 'tzigani' în rusă şi polonă, 'cigany' în maghiară, 'ciganin' în bulgară şi sârbă, 'cigano' în portugheză, 'zigenare' în neerlandeză", se arată în adresa Academiei Române către Guvern.

"Primul-ministru a fost de părere că, în acest caz, trebuie ţinut cont de opinia Academiei Române şi, pentru a putea lua o decizie, a solicitat o informare suplimentară cu privire la denumirea oficială a cetăţenilor de etnie romă în statele membre ale Uniunii Europene", au declarat sursele citate.

Instituţiile care nu susţin iniţiativa deputatului au invocat rezoluţii sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului "rom", dar şi Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ ţigani în corespondenţa ministerului cu organizaţiile internaţionale.

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului "rom" cu cel de "ţigan" nu este justificată în mod obiectiv şi rezonabil de un scop legitim.

Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislaţia naţională nu ar contraveni legislaţiei europene, însă ar avea consecinţe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizaţiile nonguvernamentale specifice şi, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei "rom".

Spre deosebire de Academia Română, Ministerul Culturii arată că nu susţine iniţiativa deputatului, deoarece "rrom" este "termenul corect ştiinţific", reprezentând un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenţei etnice a rromilor.

"În Ţările Române, încă de la prima atestare a rromilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mânăstiri, Vodiţa, termenul 'aţigan', care a devenit mai târziu 'ţigan', desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia", se spune în adresa transmisă Guvernului de către Ministerul Culturii.

Ministerul de Externe a transmis Guvernului şi observaţia că iniţiativa nu permite atingerea scopului invocat, respectiv de a pune capăt confuziei generate pe plan internaţional de similitudinea dintre numele României şi al naţiunii române, pe de o parte, şi romi, pe de altă parte.

"Dacă o astfel de confuzie există în rândul cetăţenilor străini, ea nu va fi eliminată prin înlocuirea termenului 'rom' în România, întrucât decizia autorităţilor române nu va produce efecte pe teritoriul altor state. Prin urmare, cetăţenii străini vor continua să utilizeze termenul corespunzător celui utilizat actualmente în limba română (de exemplu, 'Roma' în limba engleză, 'les romes' în limba franceză)", precizează Ministerul de Externe.