Căutare Numele cotidianului: România Liberă
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor a spus, sâmbătă, în faţa delegaţilor Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) întruniţi la Târgu Mureş, că reprezentanţii Uniunii nu pot accepta "consecinţele unei decizii care va scinda comunitatea maghiarilor", potrivit Mediafax.
"Trebuie văzut că aici există şi anumite periocole, nu putem, în 2011, accepta o asemenea recomandare, nici măcar organizaţiile teritoriale (ale UDMR - n.r.) din cele două judeţe (Harghita şi Covasna- n.r.) nu sunt pentru o asemenea structură. Nu am soluţiona o serie de probleme la care trebuie să căutăm rezolvare în numele întregii comunităţi maghiare. Nu s-ar soluţiona problema Mureşului. Mai avem Satu Mare, Bihor, Sălaj (regiunea "Partium" - n.r.). Şi n-am vorbit de Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Arad, Timişoara. La momentul de faţă nu putem fi pentru o asemenea recomandare, am spus la masa rotundă şi organizaţiile teritoriale au avut o opinie corectă. Orice altă opinie ar divide comunitatea şi n-am putea gestiona problemele. Dacă partenerii noştri nu acceptă punctul nostru de vedere, vă spun răspicat că nu putem accepta consecinţele unei decizii care va scinda comunitatea maghiară în cel puţin două sau trei grupuri, iar consecinţe sunt vizibil negative", a subliniat Kelemen Hunor.
În ce priveşte reforma administrativă, Kelemen a spus că încă de când şi-a asumat participarea la guvernare UDMR a spus că este nevoie de "rescrierea" regiunilor de dezvoltare actuale, "pentru că structura de acum nu foloseşte dezvoltării coerente a comunităţi".
El a apreciat că actuala împărţire s-a făcut la sfârşitul anilor ‘90, "pe criterii statistice, artificiale", care nu au luat în considerare anumite caracteristici istorice.
"Nu sunt eficiente, nu funcţionează bine, trebuie să regândim reorganizarea. Noi am depus un proiect de lege elaborat de profesionişti, l-am dezbătut în cadrul UDMR, când l-am depus am vorbit de regiunile de dezvoltare, nu de reformă administrativă, cu toate că noi considerăm că este necesară. Ne-am înţeles cu colegii de coaliţie să fie dezbătut în toamna anului 2011 şi soluţionat până în primăvara anului 2012. Ei ne-au semnalat că ar dori să accelereze reforma administrativă, deja în sesiunea din primăvara a anului 2011 să avansăm - să desfiinţăm 41 de judeţe, creând opt regiuni administrative", a spus preşedintele UDMR.
Kelemen Hunor a adăugat că, deşi unii s-au gândit că acest proiect "poate fi creat în câteva minute, pentru ca să fie implementat până în decembrie", de fapt, "ar trebui schimbate 170-180 de legi, pentru ca începând din 2012 regiunile să fie funcţionale".
"Am avut acorduri, dezbateri pe această temă, iar opinia noastră este că nu putem fi de acord cu această transformare a actualelor regiuni de dezvoltare în opt regiuni administrative. Nu putem fi de acord, România ar încălca o serie de acorduri intenaţionale care vizează comunităţi etnice minoritare din anumite teritorii. Aceste recomandări nu iau în considerare că la o asemenea reformă administrativă am crea mai multe probleme decât putem să soluţionăm", a spus Kelemen Hunor, precizând că se referă la "faţeta tehnică".
Potrivit acestuia, singura soluţie acceptabilă este să se amâne această problemă, prin scoaterea ei de pe ordinea de zi a Parlamentului, unde nu există o majoritate favorabilă.
"Am spus că într-o asemenea problemă, fără majoritate în Parlament, trebuie să luăm acea problemă de pe ordinea de zi. Singura soluţie acceptabilă e să amânăm această problemă şi să căutăm o altă posibilitate, când putem dezbate. Recunoaştem că trebuie continuat procesul descentralizării şi reforma administrativă şi să regândim în continuare regiunile de dezvoltare. Nu putem fi pentru 8 plus 2. Dacă partenerul nostru nu e în măsură să fie pentru recomandările noastre, noi spunem să luăm acest proiect de pe ordinea de zi, pentru că altfel ajungem la o criză politică pe care noi nu dorim deloc să o demarăm", a spus el.
Kelemen Hunor a afirmat că o criză politică ar duce la distrugerea credibilităţii României pe plan extern.
"Am ajunge în situaţia economică din 2010, credibilitatea României ar fi distrusă în ochii instituţiilor financiare internaţionale, iar acest lucru nu este dezirabil. Noi nu intenţionăm să iniţiem o criză politică, considerăm că este important ca această problemă să nu mai fie dezbătută în Parlament, dar să continuăm reforma administrativă cu procesul descentralizării", a spus el.
Preşedintele UDMR s-a declarat nemulţumit de faptul că întreaga dezbatere pe tema reîmpărţirii administrativ-teritoriale "s-a concentrat în zona secuimii".
"Întreaga restructurare s-a concentrat în zona secuimii şi într-o retorică antisecuiască, nu s-a vorbit de altceva decât de Mureş, Harghita, Covasna. Sunt doar manevre de camuflaj, pentru că problema reală a României nu e reprezentată de judeţele Harghita şi Covasna", a spus el. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |