Căutare Numele cotidianului: România Liberă Şomajul nu se va reduce, spaniolii nu vor dori să preia muncile grele la care se înhamă românii, iar angajatorii iberici vor căuta în continuare imigranţi pentru că sunt cei mai ieftini, iată ce cred liderii asociaţiilor de români din Spania despre recenta decizie a Madridului de a limita accesul pe piaţa muncii. O lovitură sub centură, o măsură populistă, o falsă problemă, aceştia sunt termenii în care oficialii asociaţiilor de români din Spania descriu intenţia guvernului de la Madrid de a reintroduce permisul de muncă pentru români. Nu imigranţii, spun în continuare aceştia, ar fi cauza şomajului ridicat, ci lipsa cronică a locurilor de muncă, chestiune care ar ţine însă de politicile statului spaniol. „Chiar dacă ne-ar da pe noi afară, românii care stăm cu acte în Spania, n-ar rezolva dezastrul", spune Cristi Avram, preşedintele Organizaţiei Românilor din Spania, cu sediul la Madrid. „Economia Spaniei e la pământ şi cei care conduc acum ţara, socialiştii, caută lovituri sub centură pe ultima sută de metri. Vin foarte puţini români în Spania la ora actuală. Vin în calupuri doar la cules de fructe. Nu mai e o ţară atractivă pentru români, pentru că nu se mai găseşte de muncă", a mai adăugat Avram pentru România liberă. "Angajatorii preferă imigranţii" În plus, spune acesta, spaniolii nu vor locuri de muncă „brută", mai dificile, precum cele ocupate de obicei de români. „Şi nu numai asta, mai e şi partea cealalată: spaniolilor le place foarte mult să nu plătească impozite şi chiar ei promovează munca la negru. Decât să angajeze un spaniol cu acte în regulă şi să plătească asigurările sociale, preferă un imigrant care nu prea ştie pe unde să ţipe şi ce să facă şi să-l plătească la negru, fără să achite vreo taxă. Despre asta nu vorbesc politicienii spanioli", spune reprezentantul organizaţiei de români. Peste 860.000 de români muncesc oficial în Spania, constituind astfel cel mai numeros grup de cetăţeni UE înregistraţi aici. Românii sunt şi cea mai tânără comunitate, cu o vârstă medie de 32,1 ani. Cifrele oficiale arată că numărul românilor care pleacă în Spania este în creştere: anul trecut, în iunie, erau sub 794.000 de români aici. Asta nu înseamnă că îşi găsesc uşor de muncă, spun reprezentanţii asociaţiilor de români. Din patru, trei au probleme de muncă: fie nu au un loc de muncă, fie sunt în şomaj sau trăiesc din ajutoarele sociale, spune liderul Partidului Românilor din Spania, Florin Bojor. „E o problemă gravă, cea a locurilor de muncă în comunitatea românească din Spania. În general, românii lucrează în construcţii, curăţenie, servicii în restaurante. Şi spaniolii care lucrează în aceste sectoare suferă de mitul cetăţii asediate: ceilalţi ne vor răul şi din cauza celorlalţi nu ne e bine", spune acesta, care cataloghează intenţia Spaniei drept o metodă populistă. De faptul că munca la negru va creşte odată cu această decizie e sigur şi liderul Federaţiei Asociaţiilor de România din Spania, Daniel Ţecu. „Cred că prin această măsură Spania va pierde şi mai mult încrederea investitorilor străini", a spus el, citat de Mediafax. Autorităţile române - „contrariate, dar înţelegătoare" Informaţia că Madridul ar urma să restricţioneze accesul românilor pe piaţa muncii a fost publicată la începutul acestei săptămâni de RFI. Ulterior, Ambasada Spaniei la Bucureşti a confirmat intenţia guvernului şi a menţionat că decizia nu va afecta cetăţenii deja rezidenţi. Spania nu a făcut încă o notificare oficială la Comisia Europeană, potrivit oficialilor Ministerului Muncii de la Bucureşti. Deşi în România acest subiect a apărut în presă încă de luni, în Spania abia ieri au fost publicate primele articole pe această temă. Publicaţia „El Pais" a scris în ediţia sa online că autorităţile de la Bucureşti au fost deja anunţate şi s-au arătat „contrariate, dar înţelegătoare". Potrivit jurnaliştilor de la El Pais - care subliniază creşterea constantă a numărului de români în Spania, în pofida crizei - restricţiile ar urma să fie aplicate în următoarele săptămâni. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |