Căutare Numele cotidianului: România Liberă Aşa-numitul „război al steagurilor" dintre România şi Ungaria a continuat şi în ultimele zile. Mai multe autorităţi locale din Ungaria au arborat steagul secuiesc pentru a demonstra că sunt alături de maghiarii din Transilvania. O replică a venit şi din partea ministrului român de Externe, Titus Corlăţean. TREBUIE SA CITESTI SI ...SCANDALUL STEAGURILOR. Ponta: PDL şi Băsescu, prieteni cu FIDESZ şi Viktor Orban. Să nu uităm cine e prieten cu duşmanii ţăriiAutorităţile din Kiskunfélegyháza (Ungaria) au arborat steagul secuiesc, în prezenţa deputatului UDMR Marko Attila, arătând prin acest gest că sunt alături de maghiarii din Transilvania privind folosirea liberă a simbolurilor naţionale, potrivit Mediafax. Steagul secuiesc a fost arborat, la sfârşitul acestei săptămâni, pe clădirea Primăriei din Kiskunfélegyháza. La eveniment au mai participat, printre alţii, preşedintele Asociaţiei tinerilor maghiari din judeţul Covasna (HARIT), consilierul judeţean UDMR Grüman Róbert şi primarul localităţii, Kapus Krisztián. Vicepremierul Zsolt Semjen declara că folosirea simbolurilor etnice ale oricărei comunităţi constituie un drept fundamental al omului, mulţumind tuturor oraşelor ungare care au arborat steagul secuiesc. Referindu-se la recenta dispută dintre Ungaria şi România privind arborarea drapelului secuiesc, Semjen sublinia că Budapesta „nu a dorit amplificarea tensiunilor cu România". Steagul secuiesc a fost arborat, vineri, pe Parlamentul Ungariei, ca „simbol al solidarităţii naţionale", informează MTI. Preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a iniţiat ceremonia de arborare a drapelului cu ocazia sesiunii plenare a deputaţilor de etnie maghiară din Bazinul Carpatic. Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat, sâmbătă seară, la Antena 3, răspunzând unei întrebări legată de arborarea steagului secuiesc în Parlamentul ungar, că aşteaptă o reacţie din partea conducerii Parlamentului de la Bucureşti „în sensul unei demnităţi a poziţiei". „Aştept şi eu o reacţie din partea conducerii Parlamentului României, nu în sensul de a fi mai încinşi la minte decât sunt cei de la Jobbik (n.r. - partid extremist din Ungaria), sau cei care agită spiritele la Budapesta, dar în sensul unei demnităţi a poziţiei şi în sensul unui semnal foarte clar". El a mai spus că aşteaptă întâlnirea cu omologul ungar, pe care o va avea în curând. Corlăţean a precizat că oficialul ungar este temperat şi raţional, putându-se discuta cu acesta politic şi diplomatic. Corlăţean a subliniat că el are un dialog cu omologul ungar, inclusiv pe subiectele în legătură cu care cele două părţi au opinii diferite. Preşedintele Parlamentului ungar, Laszlo Kover, a iniţiat vineri ceremonia de arborare a drapelului secuiesc, cu ocazia sesiunii plenare a deputaţilor de etnie maghiară din Bazinul Carpatic. Intră şi Năstase în dispută Fostul premier Adrian Năstase a scris, recent, pe blog, că este nevoie de o reacţie la gestul Parlamentului Ungar. „Da, dar calmă. Gestul preşedintelui Parlamentului ungar (şi al parlamentarilor care au participat) este un gest neprietenesc. Din acest motiv, cred că ar fi nevoie de o reacţie a Parlamentului României, prin care să se constate acest gest inamical şi să se decidă îngheţarea acţiunilor parlamentare bilaterale (inclusiv ale «grupului de prietenie») până la revenirea la situaţia de normalitate", a scris Năstase. Reamintim că disputa română a început după ce, recent, la ceremonia de învestire a noului prefect de Covasna, steagul Ţinutului Secuiesc a fost scos din sala de protocol unde s-a desfăşurat evenimentul. Au urmat reacţii în lanţ, inclusiv ale oficialităţilor ungare şi române. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |