Căutare Numele cotidianului: România Liberă Elena Udrea a declarat, duminică seară, la Băile Tuşnad, răspunzând unei întrebări, că Guvernul României trebuie să reglementeze situaţiile în care poate fi arborat drapelul secuiesc, potrivit Mediafax. Întrebată de către jurnalişti de ce Guvernul Boc, din care a făcut parte în calitate de ministru al Dezvoltării Rurale şi Turismului, nu a luat măsuri în privinţa arborării drapelului secuiesc pe clădirile administrative încă din 2010, cu toate că legea interzice acest lucru, a afirmat că nu a ştiut că acest steag a fost ridicat pe administraţiile publice. "Nici nu ştiam că steagul acesta a fost arborat, dar ştiu că există o hotărâre judecătorească prin care s-a dat dreptul arborării acestui steag. Eu nu am ştiut că steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat şi altă dată. Eu cred că orice discuţie, că s-a mai întâmplat sau nu, trebuie pornită de la regulile pe care trebuie să le respectăm cu toţii", a spus Elena Udrea, adăugând că "încălcarea regulilor poate să conducă şi la exagerări ale unor conflicte" care au dus "chiar în situaţia de a muta conflictul în afara graniţelor". Deputatul democrat-liberal consideră că este nevoie de o tranşare a acestei probleme la nivel diplomatic, la nivelul guvernelor, "atâta vreme cât este implicat guvernul Ungariei în povestea arborării steagului secuiesc". Pe de altă parte, Elena Udrea a atras atenţia că în România unităţile administrativ-teritoriale au dreptul să aibă o stemă şi propriul steag pe care au voie să îl arboreze pe instituţii publice. "Problema cu Ţinutul Secuiesc este că nu e o entitate administrativ- teritorială recunoscută", a adăugat Elena Udrea. Ea a explicat, duminică, jurnaliştilor că existenţa unui steag al regiunii nu este o problemă câtă vreme el nu este arborat pe instituţiile publice. "Există zone turistice care se definesc prin aceleaşi caracteristici unitare şi care se pot promova ca atare. Nu este o problemă dacă promovezi o zonă turistică sub un brand, sub o denumire, dar nu există o unitate administrativ-teritorială denumită Ţinutul Secuiesc şi ca atare aici intervine o problemă legată de arborarea unui steag. Că au un steag, nu e o problemă, dar câtă vreme în lege nu se permite arborarea decât a entităţilor administrativ-teritoriale pe instituţii publice atunci este evident că din punct de vedere legal nu se poate arbora acest steag pe instituţii", a afirmat Udrea. În opinia acesteia, nu înseamnă că steagul Ţinutului Secuiesc nu poate fi folosit, dar arborarea acestuia "va trebui reglementată în sensul în care, şi asta trebuie să o facă Guvernul României în mod clar, trebuie tranşat în ce situaţii steagul acesta poate fi arborat". În Harghita, hotărârea Consiliului Judeţean prin care steagul secuiesc a devenit, începând din 2009, drapelul judeţului a fost contestată în instanţă, Curtea de Apel Târgu Mureş hotărând anularea definitivă şi irevocabilă a acesteia. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |