Căutare

Pe lângă faptul că anulează planurile cabinetului Boc, care a încercat să impună prevederi controversate precum schimbarea modului de alegere a rectorilor şi a consiliilor de administraţie ale şcolilor, decizia Curţii aruncă în aer coaliţia PDL-UDMR.

Pentru a doua oară în decurs de un an, Curtea Constituţională (CC) respinge asumarea guvernului pe Legea Educaţiei, executivul primind de această dată lecţia că nu-şi poate angaja răspunderea pe un proiect ce se află deja în dezbaterea parlamentară

Pe lângă faptul că anulează planurile cabinetului Boc, care a încercat să impună prevederi controversate precum schimbarea modului de alegere a rectorilor şi a consiliilor de administraţie ale şcolilor, decizia Curţii aruncă în aer coaliţia PDL-UDMR.

Cum trecerea Legii Educaţiei prin asumare directă era singura şansă de a-şi vedea aprobate prevederile privind predarea Istoriei şi Geografiei în limba maternă, UDMR se pregăteşte de noi discuţii cu PDL pentru rămânerea la guvernare. Oficial, preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat că se va conforma deciziei CC, preconizând negocierile spătămâna viitoare: "În coaliţie va trebui să discutăm. Eu am convocat, convoc conducerea UDMR, Consiliul Permanent al UDMR pentru luni, tot luni voi avea o întrevedere cu grupurile parlamentare, între timp vom avea consultări şi cu alţii din UDMR şi în zilele următoare încercăm să ajungem la o concluzie". O poziţie mai radicală şi-a exprimat senatorul UDMR, Gyorgy Frunda, care a catalogat decizia Curţii drept una politică: "Sunt cu un gust amar, sunt decepţionat politic. Din cei nouă de judecători ai Curţii, patru au fost numiţi de PDL. A fost o greşeală să acceptăm acest lucru. O măsură de autoapărare politică este ieşirea de la guvernare."

De cealaltă parte, pedeliştii încearcă să-i îmbuneze pe partenerii de a căror susţinere depinde păstrarea actualei majorităţi în parlament. "PDL a fost un partener loial UDMR. Şi-a respectat cuvântul faţă de partenerii de Coaliţie şi nu poate să comenteze decizia Curţii Constituţionale", a declarat vicepreşedintele PDL Cezar Preda, citat de Mediafax. Concomitent cu "problema UDMR", democrat-liberalii se confruntă şi cu un nou val de critici îndreptate împotriva ministrului Educaţiei. Decizia Curţii face ca demisia lui Daniel Funeriu să fie cerută chiar din interiorul partidului, senatorul PDL Orest Onofrei găsindu-l pe şeful Învăţământului drept principal vinovat pentru situaţia creată: "El l-a pus pe premier în această situaţie!".

În timp ce pedeliştii sunt ocupaţi cu calmarea spiritelor în tabăra puterii, opoziţia îşi vede în continuare de treabă în Comisia de Învăţământ a Senatului, acolo unde au fost reluate încă de marţi discuţiile pe marginea Legii Educaţiei. Planul pus la punct de PSD şi PNL, care are şi aprobarea, neoficială, ce-i drept, a şefului comisiei, Mihail Hărdău, este ca textul să fie finalizat în această lună, urmând a fi trimis în plen, unde diferenţa dintre putere şi opoziţie este de doar două voturi. Practic, senatorii din Comisia de Învăţământ, cei care vor avea până la urmă ultimul cuvânt de spus, au convenit deja să respingă pretenţiile UDMR şi să pondereze unele măsuri considerate prea radicale pentru actualul sistem.

Lungul drum al Legii Educaţiei

Asumată pentru prima dată de guvern în septembrie 2009, Legea Educaţiei şi-a început periplul legislativ cu avizul negativ dat de Curtea Constituţională două luni mai târziu.
Motivaţia CC a fost la acea dată că o lege atât de importantă nu poate fi aprobată printr-o procedură ce sare peste dezbaterea parlamentară, iar decizia judecătorilor a obligat guvernul să depună, în primăvara acestui an, proiectul de lege pe masa legislativului. Deputaţii au fost primii care s-au opus controversatului paragraf care îi scutea pe elevii maghiari de la gimnaziu şi liceu de a parcurge Istoria şi Geografia României în limba română. După un întreg scandal declanşat de faptul că o parte din pedelişti s-au alăturat opoziţiei în încercarea de a înlătura din lege respectiva prevedere, articolul a rămas până la urmă nemodificat. Aceasta, doar după ce UDMR a ameninţat că se retrage de la guvernare, iar votarea articolului s-a făcut în prezenţa preşedintelui Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, venită în Comisia de Învăţământ pentru a monitoriza votul democrat-liberalilor.

Odată trecută de comisia de specialitate, Legea Educaţiei a fost aprobată fără probleme şi în plenul Camerei, proiectul suferind doar mici modificări faţă de forma iniţială. La Senat, însă, lucrurile au luat o cu totul altă turnură. Cu o majoritate de şase la cinci a opoziţiei, Comisia de Învăţământ a Senatului, prezidată de pedelistul Mihail Hărdău a decis ca toate articolele să fie aprobate prin consens, fapt ce ar fi făcut extrem de improbabilă trecerea prevederii aşteptate de UDMR. După mai bine de şase luni de discuţii, timp în care au reuşit să parcurgă abia o treime din proiect, senatorii şi-au oprit lucrările, întrucât cabinetul Boc a decis să renunţe la dezbatere şi să-şi asume legea.

Fost judecător constituţional: "Normal este să se reia procedura de drept comun în materie parlamentară"

Şerban Viorel Stănoiu, fost judecător la Curtea Constituţională (CC), a comentat pentru gândul decizia luată ieri de CC: "Constituţia spune că Parlamentul este unica autoritate legiuitoare. Procedura parlamentară este cea de drept comun. Iar legiferarea prin ordonanţe şi asumarea răspunderii guvernului sunt proceduri cu caracter excepţional, aplicabile în situaţii extreme, care presupun situaţii sau termene de urgenţă. Într-o atare situaţie, normal este ca - admiţându-se sesizarea de neconstituţionalitate - să se reia procedura de drept comun în materie parlamentară". În plus, anul trecut, CC a declarat neconstituţională Legea Educaţiei asumată de Guvern pe data 15 septembrie 2008. În motivarea deciziei, CC a arătat că angajarea răspunderii Guvernului asupra unui proiect de lege nu poate fi făcută oricând, oricum şi în orice condiţii, deoarece această modalitate de legiferare reprezintă, într-o ordine firească a mecanismelor statului de drept, o excepţie. De asemenea, judecătorii constituţionali arătau atunci că dreptul Guvernului de a stabili conţinutul şi structura unui proiect de lege nu este absolut, ci trebuie să se supună unor condiţii impuse ori desprinse din realitate pentru programul său de guvernare, ignorarea echivalând cu subminarea raporturilor între puteri. (G. Ştefan)

Cine a trădat Guvernul la Curte: Petre Lăzăroiu- judecătorul numit de preşedintele Traian Băsescu

Un singur vot a schimbat soarta Legii Educaţiei, pe care Guvernul şi-a asumat pentru a doua oară răspunderea în faţa Parlamentului. Curtea Constituţională a constatat, miercuri, cu un vot de 5 la 4, că există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi Guvern, ca urmare a retragerii Legii Educaţiei din Senat, de către Executiv. Iar decizia a fost tranşată, de către un judecător apropiat puterii: Petre Lăzăroiu. Avocat de meserie, Lăzăroiu a fost numit, în 2008 la CCR, din partea Administraţiei Prezidenţiale în locul judecătorului Petre Ninosu, care decedase în acel an. Preşedintele Traian Băsescu i-a dat un nou mandat de 9 ani, semnând decretul de numire la începutul lunii iunie. Judecătorul Petre Lăzăroiu are, pe lângă funcţia de la Curtea Constituţională, şi calitatea de cadru didactic, au precizat, pentru gândul, surse oficiale. Lăzăroiu este, din 1998, lector universitar la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir", titularul cursului de Drept Financiar şi Bancar la Facultatea de Finanţe Bănci, Contabilitate la aceeaşi instituţie de învăţământ superior, cât şi titular al cursurilor de drept financiar şi drept fiscal la Facultatea de Drept - Secţia Frecvenţă redusă a aceleiaşi Universităţi. De asemeni, el este şi lector la modulul de Drept Fiscal European al cursului de masterat Dreptul Comunitar al Afacerilor de la Facultatea de Drept a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir".