Căutare

Rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca, Andrei Marga, susţine că noua Lege a educaţiei limitează dreptul la studii al cetăţenilor, fiind anulate studiile de master la distanţă şi cele doctorale fără frecvenţă.

Marga: Legea educaţiei limitează dreptul la studii al cetăţenilor (Imagine: Thomas Campean/Mediafax Foto)

Potrivit unui comunicat de presă transmis, vineri, de Andrei Marga, oprirea tuturor studiilor master la distanţă este "o eroare", cel puţin din motivul că limitează dreptul la studii al unor tineri care locuiesc şi lucrează în alte localităţi.

"Sunt cel puţin patru articole, de gravitate variabilă, dar mare, care limitează dreptul la studii al cetăţenilor României. Articolul 140 anulează studiile master la distanţă. Oprirea tuturor studiilor master la distanţă este o eroare, cel puţin din motivul că limitează dreptul la studii al unor tineri care locuiesc şi lucrează în alte localităţi şi care pot realiza «frecvenţă redusă» cu mijloacele electronicii de astăzi. Se anulează doctoratul la fără frecvenţă, împiedicând persoane care lucrează în afara localităţilor universitare să urmeze studii doctorale", se arată în documentul citat.

Rectorul UBB a precizat că mulţi profesori, medici, jurişti, economişti şi alţii "vor fi opriţi să-şi completeze studiile", iar, din cauza prevederilor legii, la universitatea clujeană "sute de candidaţi străini competitivi sunt respinşi inutil".

"Trebuie înţeles că este important să avem doctorate puternice, dar relevanţa doctoratelor nu este a priori subminată de forma doctoratului. Diferite ţări nu fac distincţia dintre «frecvenţ㻺i «fără frecvenţă», încât lasă în seama persoanei ce face cu timpul său şi cum se pregăteşte, dar nu conţin interdicţii în lege", a explicat Marga.

El a subliniat că articolul 150 al Legii educaţiei spune că doar cinci la sută dintre studenţi au dreptul să promoveze doi ani într-un an şi s-a întrebat cine stabileşte, a priori, câţi studenţi promovează doi ani într-un an.

"Pot fi unu la sută, pot fi zece la sută? Ce rost au astfel de prevederi într-o lege serioasă? De asemenea, în articolul 157 nici nu se mai aduce vorba de «joint master» sau «master internaţional», care fac parte din chiar politica Uniunii Europene. Oare legea nu cunoaşte reglementările UE?", s-a întrebat Marga.

Rectorul UBB a adăugat că o lege gândită de oameni pricepuţi, "cu scaun la cap", "nu conţine limitări inutile, ci reglementări riguroase ale rutelor de studii".

"Reglementările riguroase sunt însă altceva decât nevrozele din lege, pe care, e adevărat, le mai putem citi, retroactiv, în documentele partidului lui Mussolini. Fără vreo fixaţie, trebuie spus că autorii legii au luat în braţe, obsedaţi, negaţiile şi interdicţiile, precum acele documente. Cât priveşte reforma, legea în cauză nu face nicio reformă, în primul rând din motivul, bine remarcat de un coleg din Iaşi: tot ceea ce este bun în lege este plagiat din reglementări vechi, iar ceea ce este nou este greşit", a conchis Andrei Marga.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, în 4 ianuarie, decretul pentru promulgarea Legii educaţiei, la scurt timp după ce Curtea Constituţională a declarat că actul normativ adoptat prin asumarea răspunderii Guvernului este constituţional.