Numele cotidianului
Articolul:
Scrisoarea
anti-rromi a grupului GAPE - alarma reala sau pista falsa?
|
|
|
Incendiul
din Livorno a fost revendicat de GAPE / AP PHOTO |
|
|
|
Scrisoarea de revendicare a incendiului
de la Livorno de catre o grupare extremista rasista (Gape) se incadreaza in
sirul revendicarilor si amenintarilor violente care au atras atentia opiniei
publice din Italia si Romania. Mai mult, scrisoarea alimenteaza un climat de
nesiguranta indusa nu numai rromilor, ci si romanilor care locuiesc in Italia.
Revendicarile si amenintarile prin scrisori- la
ordinea zilei in Italia
Revendicarile, amenintarile si ultimatumurile de
tip extremist, facute prin intermediul scrisorilor trimise la ziare, sunt
destul de des intalnite in Italia. Una sau doua ajung lunar in atentia mass
media. Mai frecvente sunt cele semnate de Brigazile Rosii - grupare de extrema
stanga, Forza Nuova - de extrema dreapta, sau alte grupari anarhice.
Unele contin desene cu insemne politice: svastica,
secera si ciocanul sau chiar proiectile sau pulbere exploziva. Majoritatea
scrisorilor de amenintare sau revendicare au un caracter politic, economic sau
religios. Scrisorile starnesc angoasa si reactii de solidaritate din partea
politicienilor, dar de cele mai multe ori nu sunt concretizate sau urmate de
fapte. Din fericire.
In ceea ce priveste revendicarea de la
Livorno, ea are un caracter predominant social si rasist. Este folosit acelasi
ton extrem de agresiv, dar lipseste elaborarea ampla si teoretica a chestiunii
tipica gruparilor extremiste traditionale.
Chiar si ultimatumul lansat ridica suspiciuni: o
evacuare in scurt timp a rromilor, chiar numai din taberele neamenajate din
Italia, ar fi imposibil de realizat.
Cei mai inversunati rasisti in Italia: politicienii
si ziaristii
Terenul rasismului a fost si este cultivat in
Italia in mod deschis si cvasi oficial. Tocmai de aceea nu este nevoie de
miscari sau grupuri extremiste ascunse si noi precum Gape. Protagonistii
principali sunt personaje politice de prim nivel, ministri, deputati, senatori,
primari.
Incitarile si campaniile contra rromilor si
strainilor in general sunt la ordinea zilei in politica italiana. In 2001 Lega
Nord, partidul de extrema dreapta, demara o campanie cu un slogan fara echivoc
: “semneaza si tu pentru a alunga tiganii” ( firma anche tu per mandare via gli
zingari).
Sase “leghisti”- asa se numesc in Italia
sustinatorii Ligii Nord -sunt arestati pentru “incitare la ura si discriminare
rasiala”. Dar in apararea lor intervine chiar Ministrul Justitiei de atunci,
Roberto Castelli: “Arat solidaritatea mea umana si politica acelor tineri”.
Presa italiana face restul: pana si cel mai mic
episod de cronica neagra avand ca protagonisti rromi sau romani, devine subiect
de prima pagina. Un exemplu il constituie chiar ziarul la care a sosit
revendicarea, Il Tirreno.
Enigmele ziarului Il Tirreno
La sfarsitul lunii iunie a.c., la Livorno a avut
loc un alt episod de intoleranta etnica alimentat in mass media. In urma unui
conflict de strada, doi tineri italieni sunt batuti de cativa romani care ajung
la politie. Cateva ore mai tarziu, un grup de rude si prieteni ale victimelor
asalteaza Chestura si cer “sa-si faca dreptate singuri”.
Initial, cotidianul acorda stirii un spatiu
limitat. Dar cu cinci zile de intarziere, stirea este preluata in prima pagina
cu un titlu plin de angoasa: “ Nu a fost facuta justitie”, un interviu cu mama
unuia din tinerii batausi.
Tonul ziarului Il Tirreno este de asemenea grav,
creionand o atmosfera de Far West: “Chestura luata cu asalt”, “ in oras
atmosfera e tensionata”, “ oamenilor le e frica sa iasa din casa”, “ e nevoie
de mai multe controale”.
Tema este aprofundata in editia din ziua urmatoare,
cu o pagina intreaga dedicata imigrantilor romani: “betivi, criminali, hoti de
vile, prostitutie”. Concluzia: “tentatia de a rezolva problema in ilegalitate
este puternica”-( Il Tirreno, editia din 5 iulie).
Opozitorii cotidianului au acuzat imediat redactia
Il Tirreno de manipulare mediatica: “daca vreun ziarist, pentru a
instrumentaliza politic intoleranta sau a vinde cateva ziare in plus, va sufla
asupra focului provocand fenomene de rasism, sa-si asume intreaga
responsabilitate politica si morala” ( periodicul Senza Soste din 5 iulie).
Nu este prima oara cand cotidianul este acuzat de a
fi instrumentul de propaganda al unor grupuri de interese politice.
Lacunele legislative din Italia genereaza monstri
rasisti
Imediat dupa moartea celor 4 copii rromi, Comisia
Europeana a “certat” guvernul italian , acuzat ca nu a adecvat legislatia
nationala la cerintele europene cu privire la minoritati, in special
minoritatea rroma (vezi din 14 august a.c. a purtatorului de cuvant al
Comisarului European pentru Afaceri Sociale, Vladimir Spidla).
Mustrarea este pe deplin motivata: exista diferente
intre legislatia europeana si cea italiana, si cea italiana si a altor state
UE. Laura Lucatello, experta de la Centrul de Studii pentru Imigratie ( CESTIM)
de la Verona arata diferenta intre modelul de integrare englez (Race Relation
Act- 1976) si realitatea italiana.
In Anglia legea este precisa si severa si
pedepseste episoadele de discriminare rasiala. Italia, in schimb, este
nepregatita sa gestioneze din punct de vedere legal si administrativ afluxul
sustinut de rromi- arata Lucatello.
Chestiunea rromilor a devenit de extrema urgenta
incepand cu sfarsitul anilor ’90 si “navala” rromilor romani. Este vorba de
peste 50 000 rromi romani, dupa ultimele estimari oficiale (Opera Nomadi,
IRES), dar multi specialisti sustin ca numarul ar fi dublu, chiar triplu.
Lipsa unei politici globale pentru combaterea
discriminarilor rasiale impotriva rromilor a fost, de altfel, prima observatie
adusa Italiei de catre Comisia Europeana impotriva rasismului si intolerantei
inca din Raportul anual din 2001.
Victime indirecte ale discriminarii- romanii de
etnie romana
Ceea ce Comisia Europeana nu a luat in calcul este
ca lipsa unei legislatii care sa pedepseasca actele de discriminare nu
afecteaza numai populatia rrom. Dimpotriva. Datorita faptului ca nomazii
provoaca de cele mai multe ori reactii rasiste si ceilalti imigranti au de
suferit. Victimele sunt adesea chiar romanii care nu sunt de etnie rroma.
Astfel, imigratia sustinuta de rromi proveniti din
Romania a creat in imaginarul colectiv italian un stereotip: romanii sunt
identificati cu rromii. Perceptia este confirmata cu ocazia multor episoade de
rasism care au ca tinta romanii din Italia. Cel mai recent, de exemplu, cu
ocazia meciului Dinamo- Lazio.
Corul suporterilor extremisti laziali era axat
tocmai pe sintagma- romanii- popor de tigani ( zingari).
Anumite elemente din contextul aratat mai sus ar
putea duce la o concluzie socanta: indiferent daca a fost sau nu o contrafacere,
scrisoarea ar putea fi instrumentata oficial. De ce? Pentru ca
instrumentalizarea cazului slujeste perfect politica italiana: justifica
intarzierile in adecvarea legislatiei, acopera abuzurile autoritatilor si face
audienta presei.
Dar mai ales alimenteaza o stare de rasism
colectiv, mediu excelent de “afirmare” a ambelor extreme ale esichierului
politic.
Un detaliu relevant al scrisorii Gape ar putea
constitui un argument ca acest curent de opinie e orientat mai ales impotriva
rromilor, iar nu romanilor. In scrisoare nu sunt mentionati romanii ca tinta a
grupului. Se vorbeste explicit despre : «tabere de nomazi». Scopul declarat al
gruparii ar fi “eliminarea rromilor de pe teritoriul italian”. Fara nici o
referinta directa la romani in general.
Un articol de Miruna
Cajvaneanu, politolog - Roma
( studii la Facultatea de stiinte politice- Univ.
Bucuresti, absolvent al Facultatii de stiinte politice- Univ. La Sapienza,
Roma, specializare politica internationala)