Dezbatere privind migraţia romilor ĂŽn spaţiul european

Organizaţiile romilor din România, dar şi de la Bruxelles au discutat cu ministrul de externe, Adrian Cioroianu, despre migraţia romilor ĂŽn spaţiul european şi despre felul ĂŽn care sunt privite persoanele care fac parte din această etnie ĂŽn statele Uniunii Europene.

Este - de fapt - o nouă serie de dezbateri care vine ĂŽn contextul controversatului decret adoptat de guvernul italian prin care autorităţile din Peninsulă pot expulza orice cetăţean considerat un pericol pentru societatea italiană.

Decizia a fost luată ĂŽnsă imediat după uciderea unei italience - fapt atribuit unui cetăţean român de origine romă.

Ministrul de externe, Adrian Cioroianu, spune că autorităţile italiene ar fi deranjate de acei rromi care care locuiesc la periferia oraşelor, pe spaţiul public, ĂŽn barăci improvizate.

Din acest motiv - crede Adrian Cioroianu - italienii ĂŽi privesc pe cetăţenii români de etnie romă ca pe un grup de nomazi, indicând astfel o posibilă cauză pentru aşa-numita problemă a migraţiei romilor ĂŽn spaţiul european.

"Este o diferenţă ĂŽn felul ĂŽn care noi percepem aceste comunităţi - pe care le consideram sedentarizate ĂŽn România - şi caracterul sau statutul de nomazi pe care romii par a-l avea ĂŽn ochii sau ĂŽn interpretarea partenerilor noştri italieni", spune Adrian Cioroianu.

Pentru ca romii să nu mai fie socotiţi drept nomazi ĂŽn Italia - sugerează ministrul Cioroianu - lor ar trebui să li se asigure adevărate locuinţe sociale, şi nu ceea ce el a numit containerele instalate ĂŽn unele campusuri de la periferia oraşelor.

Cât despre modul ĂŽn care-i poate sprijini Ministerul de Externe pe romii aflaţi ĂŽn străinătate, Adrian Cioroianu anunţă intenţia consulatelor române din Italia sau Spania - de pildă - de a angaja, acolo unde este cazul, câte un colaborator de etnie romă.

De asemenea, ministrul Cioroianu crede că ar fi nevoie şi de o hartă care să arate exact modul ĂŽn care sunt distribuiţi românii de origine romă ĂŽn străinătate.

Pe de altă parte, organizaţiile naţionale ale romilor spun că aceştia ar dori să rămână ĂŽn ţară, ĂŽnsă aici nu şi-ar găsi de lucru.

Acum mulţi romii s-ar feri şi să plece din ţară, de teama a ceea ce ei consideră a fi un valul de xenofobie din Europa.

Cel puţin aşa crede Costel Bercuş, reprezentantul Alianţei Civice a Romilor.

"Datorită acestor valuri de xenofobie, poate o soluţie ar fi să emigreze, dacă securitatea lor personală este pusă sub semnul ĂŽntrebării”, spune Costel Bercuş.

„Deci dacă ĂŽn Europa - nu numai ĂŽn România - se generează un val anti-ţigănesc, aşa cum s-a ĂŽntâmplat ĂŽn momentele neplăcute din istorie cu deportarea evreilor şi a ţiganilor, una dintre soluţii ar fi să plece de tot. Să plece către America, către Canada."

La discuţiile de joi au participat şi romi din organizaţiile de la Bruxelles.

Miranda Volason, vicepreşedinta unui forum al romilor de pe lângă Consiliul Europei, spune că legea expulzării - adoptată de autorităţile italiene - ar fi o problemă nu numai pentru România şi Italia, ci pentru ĂŽntreaga Uniunea Europeană.

Miranda Volason crede că această lege ar transforma persoanele rome ĂŽn cetăţeni de clasa a II-a - lucru inacceptabil, spune ea, pentru că in Uniunea Europeană s-ar afla ĂŽntre 8 şi 10 milioane de romi.