Claudiu Berbece |
|
Organizaţiile romilor din România, dar şi de la
Bruxelles au discutat cu ministrul de externe, Adrian Cioroianu, despre
migraţia romilor în spaţiul european şi despre felul în care
sunt privite persoanele care fac parte din această etnie în statele
Uniunii Europene.
Este - de fapt - o nouă serie de
dezbateri care vine în contextul controversatului decret adoptat de guvernul
italian prin care autorităţile din Peninsulă pot expulza orice
cetăţean considerat un pericol pentru societatea italiană.
Decizia a fost luată însă imediat
după uciderea unei italience - fapt atribuit unui cetăţean
român de origine romă.
Ministrul de externe, Adrian Cioroianu,
spune că autorităţile italiene ar fi deranjate de acei rromi
care care locuiesc la periferia oraşelor, pe spaţiul public, în
barăci improvizate.
Din acest motiv - crede Adrian Cioroianu -
italienii îi privesc pe cetăţenii români de etnie romă ca pe
un grup de nomazi, indicând astfel o posibilă cauză pentru
aşa-numita problemă a migraţiei romilor în spaţiul
european.
"Este o diferenţă în felul în
care noi percepem aceste comunităţi - pe care le consideram
sedentarizate în România - şi caracterul sau statutul de nomazi pe care
romii par a-l avea în ochii sau în interpretarea partenerilor noştri
italieni", spune Adrian Cioroianu.
Pentru ca romii să nu mai fie socotiţi
drept nomazi în Italia - sugerează ministrul Cioroianu - lor ar trebui
să li se asigure adevărate locuinţe sociale, şi nu ceea
ce el a numit containerele instalate în unele campusuri de la periferia
oraşelor.
Cât despre modul în care-i poate sprijini
Ministerul de Externe pe romii aflaţi în străinătate, Adrian
Cioroianu anunţă intenţia consulatelor române din Italia sau
Spania - de pildă - de a angaja, acolo unde este cazul, câte un
colaborator de etnie romă.
De asemenea, ministrul Cioroianu crede că
ar fi nevoie şi de o hartă care să arate exact modul în care
sunt distribuiţi românii de origine romă în străinătate.
Pe de altă parte, organizaţiile
naţionale ale romilor spun că aceştia ar dori să
rămână în ţară, însă aici nu şi-ar găsi de
lucru.
Acum mulţi romii s-ar feri şi
să plece din ţară, de teama a ceea ce ei consideră a fi
un valul de xenofobie din Europa.
Cel puţin aşa crede Costel
Bercuş, reprezentantul Alianţei Civice a Romilor.
"Datorită acestor valuri de
xenofobie, poate o soluţie ar fi să emigreze, dacă securitatea
lor personală este pusă sub semnul întrebării”, spune Costel
Bercuş.
„Deci dacă în Europa - nu numai în
România - se generează un val anti-ţigănesc, aşa cum s-a
întâmplat în momentele neplăcute din istorie cu deportarea evreilor
şi a ţiganilor, una dintre soluţii ar fi să plece de tot.
Să plece către America, către Canada."
La discuţiile de joi au participat
şi romi din organizaţiile de la Bruxelles.
Miranda Volason, vicepreşedinta unui
forum al romilor de pe lângă Consiliul Europei, spune că legea
expulzării - adoptată de autorităţile italiene - ar fi o
problemă nu numai pentru România şi Italia, ci pentru întreaga
Uniunea Europeană.
Miranda Volason crede că această
lege ar transforma persoanele rome în cetăţeni de clasa a II-a -
lucru inacceptabil, spune ea, pentru că in Uniunea Europeană s-ar
afla între 8 şi 10 milioane de romi. |
