Amendamente propuse pentru
Proiectul legii privind statutul minoritătilor nationale
Capitol I.
Definitii si principii
Art. 1.
Prezenta lege reglementează statutul juridic si drepturile comunitătilor nationale minoritare din punct de vedere numeric (în continuare comunităti nationale).
...
Art. 7.
(1) Orice discriminare întemeiată pe apartenenta la o minoritate natională este interzisă.
(2) Potrivit prezentei legi nu se consideră discriminare măsurile de protectie, cu caracter normativ sau administrativ prin care se urmăreste realizarea egalitîtii depline si efective a minoritătii cu majoritatea, respectiv garantarea păstrării, dezvoltării si exprimării identitătii etnice, culturale, lingvistice si religioase a comunitătilor nationale, precum si a persoanelor apartinând acestora, fără a aduce atingere drepturilor si libertătilor celorlalti cetăteni români.
Art. 8..
...
(2) În întelesul prezentei legi elementele identitătii sunt: limba, cultura, patrimoniul cultural incluzând si cel artistic, arhitectural si arhivistic, traditiile si religia.
...
Art. 12.
Autoritătile publice se vor abtine de la orice politică ori practică, având drept scop sau poate avea ca efect asimilarea directă sau indirectă a persoanelor apartinând comunitătilor nationale împotriva vointei acestora si vor proteja aceste persoane împotriva oricărei asimilări.
Art. 13.
(1) Statul recunoaste si garantează minoritătilor nationale si persoanelor apartinând acestora dreptul de a trăi liber pe pământul natal, de a păstra legăturile traditionale etnice si teritoriale constituite în decursul istoriei.
(2) Autoritătile publice se vor abtine de la măsuri normative sau administrative, directe sau indirecte, care pot duce la modificarea componentei etnice a unor localităti sau regiuni locuite în mod traditional de anumite comunităti nationale.
(3) Este interzisă modificarea limitelor unitătilor administrative teritoriale în defavoarea ponderii minoritătilor nationale care locuiesc în mod traditional în acestea.
(4) Unitătile administrative teritoriale ale căror locuitori apartin în proportie de peste 50% unei comunităti nationale minoritare pe plan national, pot deveni pe baza hotărârii consiliului local unităti administrative speciale cu statut special, având competente suplimentare fată de cele stabilite în legea administratiei publice locale.
Capitolul II
Păstrarea, exprimarea si dezvoltarea identitătii nationale
Sectiunea 1. – Învătământ
Art. 16 Statul garantează în sistemul de învătământ de stat :
...
Art. 18. (1) În sistemul de învătământ preuniversitar de stat, la cerere, pot functiona clase si grupe cu limba de predare a unei minorităti nationale si sub efectivul legal de elevi, dacă, după caz, în localitatea respectivă sau, în cazul municipiilor de peste o sută de mii de locuitori, în cartierul respectiv nu functionează si o altă unitate de nivel primar si gimnazial, cu limba de predare respectivă, ori în judet, la nivel liceal.
(2) În scopul bunei functionări a claselor si grupelor prevăzute în aliniatul precedent finantarea normativă acordată pentru un elev va fi suplimentată, conform legislatiei în vigoare.
Sectiunea 2. – Cultura
Art. 23.
Institutiile de stat care promovează cultura minoritătilor nationale, precum si institutiile particulare înfiintate de aceste minorităti pot stabili si întretine relatii internationale în vederea realizării scopurilor lor.
Sectiunea 3. – Mijloace de informare în masă
Art. 25.
...
(3) La cerere minoritătilor nationale care au o pondere semnificativă într-o regiune, li se vor asigura emisiuni de radio sau televiziune regionale, la posturile publice, pe tot parcursul zilei.
Sectiunea 5. – Folosirea limbii materne
Art. 30.
n unitătile administrativ-teritoriale în care cetătenii apartinând unei minoritătilor nationale au o pondere semnificativă se asigură, în conditiile legii:
...
e) (nou) răspunsul scris al autoritătii se dă în limba în care s-a formulat întrebare sau solicitarea
Art. 32.
...
(2) Este interzisă traducerea numelui si prenumelui împotriva vointei persoanei în cauză.
Art. 37 (nou)
Unitătile administrative teritoriale cu statut special – judete, municipii, orase, comune – dispun de următoarele competente diferite si complementare celor cuprinse în legea 215/2001 a administratiei publice locale:
emitere de hotărâri ale consiliul local si alte dispozitii în interesul asigurării – pe teritoriul unitătii administrative – a egalitătii între utilizarea limbii oficiale si a limbii materne a comunitătii nationale majoritară în unitatea respectivă
alte atributii transferate de autoritătile administratiei centrale, respective de Consiliul National al Autonomiei Culturale a comunitătii nationale respective.
În vederea exercitării competentelor si atributiilor complementare, unitătile administrative teritoriale cu statut special pot beneficia de sprijin bugetar general din bugetul central sau a Consiliului National al Autonomiei Culturale a comunitătii nationale respective.
Capitolul III.
Organizatiile minoritătilor nationale
Art. 38.
(1) Organizatiile minoritătilor nationale pot fi constituite:
...
b.) în conditiile prezentei legi, pentru organizatiile minoritătilor nationale care participă la alegerile parlamentare, prezidentiale si locale.
Art. 39
...
(2) Numărul membrilor fondatori ai unei organizatii a minoritătii nationale nu poate fi mai mic de 5% din numărul total al cetătenilor care cu ocazia ultimului recensământ al populatiei si-au declarat apartenenta la minoritatea respectivă.
(3) În cazul în care 5% din numărul total al cetătenilor înregistrati ca apartinând unei minorităti în cadrul ultimului recensământ al populatiei este egal sau depăseste 3.000 de persoane, lista membrilor fondatori trebuie să cuprindă cel putin 3.000 de persoane , domiciliate într-un număr de cel putin atâtea judete, care corespunde cu 40% din numărul judetelor în care minoritatea în cauză are o prezentă semnificativă, dar nu mai putin de 100 de persoane pentru fiecare dintre aceste judete. Se consideră prezentă semnificativă a unei minorităti nationale într-un judet, dacă aici domiciliază cel putin 1500 de persoane apartinând minoritătii în cauză.
...
Motivatie:
Scăderea numărului minim al membrilor la o organizatie care doreste să participle la alegeri se impune pentru a restabili proportionalitatea – si astfel eliminarea tratamentului discriminatoriu – cu partidele politice. Conform legii partidelor politice, acestea trebuie să prezinte un număr minim de 25.000 membri pentru a se constitui, ceea ce raportat la întreaga populatie a României, abia depăseste 0,1% din populatie. Deci proportia propusă de 5% fiind aproape cu o ordine de mărime mai mare, este suficient pentru a “justifica” tratamentul preferential.
Eliminarea discriminării minoritătilor nationale, prin restabilirea proportiilor fată de conditiile stabilite pentru partidele politice privind acoperirea teritorială (18 judete si municipiul Bucuresti, ceea ce reprezintă cca. 40% din numărul total de judete.
Art. 46.
eliminare
Pe baza principiului nondiscriminării
Art. 47.
(1) Toate organizatiile ale minoritătilor nationale care doresc să desfăsoare o activitate prevăzută în prezentul capitol sunt obligate să se reînfiinteze, conform prevederilor prezentei legi, prin hotărârea Tribunalului Municipiului Bucuresti, în caz contrar ele vor avea doar drepturile si competentele prevăzute de Ordonanta Nr. 26/2000, cu modificările si completările ulterioare.
(2) Organizatiile reînfiintate sau nou înfiintate pe baza prevederilor prezentei legi vor fi înregistrate în Registrul organizatiilor minoritătilor nationale,
Capitolul V.
Autonomia culturală
Art. 54.
Statul recunoaste si garantează comunitătilor nationale dreptul la autonomie culturală.
Art. 55.
(1) În sensul prezentei legi, autonomia culturală înseamnă dreptul unei comunităti nationale de a avea competente decizionale cu valoare normativă si administrativă în problemele privind identitatea sa natională, culturală, lingvistică si religioasă, prin organe alese de către membrii săi.
(2) Structurile decizionale astfel constituite dobândesc prin prezenta lege statut de autoritate publică, executarea deciziilor acestora fiind asigurat de structurile exedcutive proprii sau, după caz, de alte autorităti publice competente.
Art. 56.
Autonomia culturală a comunitătilor nationale se referă la următoarele categorii de competente:
A. Competente în domeniul educatiei:
a) elaborarea strategiilor si prioritătilor privind învătământul în limba maternă a comunitătilor nationale
b) organizarea si controlul educatiei în limba maternă sau, după caz, participarea în parteneriat cu autoritătile publice competente la realizarea acestor atributii;
c) administrarea institutiilor de învătământ preluate de la autoritătile statului, respectiv a celor înfiintate prin decizie proprie, sau după caz, participarea în parteneriat cu autoritătile publice competente la realizarea acestor atributii;
d) numirea conducerii institutiilor de învătământ de stat aflate în administrare, respectiv minirea sau, după caz, avizarea numirii, conducerii institutiilor de învătământ administrate în parteneriat;
e) delegarea unor reprezentanti ai comunitătii nationale respective la Ministerul Educatiei si Cercetării, în cadrul unor departamente cu atributii privind învătământul în limba maternă.
B. Competente în domeniul culturii si cercetării
a) elaborarea strategiilor si prioritătilor de prezervare si valorificare a patrimoniului cultural al comunitătii nationale respective;
b) organizarea, administrarea si controlul institutiilor de cultură în limba maternă sau de cercetare, prezervare si dezvoltare a culturii proprii preluate de la autoritătile statului sau înfiintate prin decizie proprie, ori, după caz, participarea în parteneriat cu autoritătile publice competente la realizarea acestor atributii;
c) numirea conducerii institutiilor culturale publice si de cercetare aflate în administrare, respectiv numirea sau, după caz, avizarea numirii conducerii institutiilor administrate în parteneriat;
d) delegarea unor reprezentanti ai comunitătii nationale respective la Ministerul Culturii si Ministerul Educatiei si Cercetării, în cadrul unor departamente cu atributii privind patrimoniul cultural al comunitătii nationale în cauză
e) înfiintarea si decernarea unor burse si premii culturale si stiintifice.
C. Competente în domeniul informării publice:
(a) elaborarea politicilor de programe a presei publice în conformitate cu reglementările audiovizuale în vigoare
(b) înfiintarea si administrarea unor organe de presă publice proprii, ori participarea în parteneriat cu autoritătile publice competente la organizarea unor posturi, sectii, redactii, ori emisiuni în cadrul societătilor publice de radio si televiziune;
(c) numirea conducerii organelor de presă publice aflate îm administrare proprie, respectiv numirea, ori, după caz, avizarea numirii conducerii celor administrate în parteneriat
(d) monitorizarea si supravegearea, pe baza reglementărilor în vigoare, caracterul public al mediilor care emit si în limba comunitătilor nationale, respectiv, sesizarea, în cazul încălcării prevederilor legale, autoritătilor competente pentru solutionare
(e) delegarea unor reprezentanti ai comunitătii nationale respective la alte autorităti de stat resort, în cadrul unor departamente cu atributii privind comunicarea publică în limba maternă a comunitătilor nationale
D. Alte competente:
(a) administrarea si controlul unor servicii publice de formare, calificare si recalificare a fortei de muncă, respectiv alte servicii sociale prin institutii proprii sau realizarea acestor atributii în parteneriat cu alte institutii specializate ale statului
(b) monitorizarea si supravegherea aplicării si respectării normelor juridice si a dispozitiilor referitoare la utilizarea limbii materne, iar în cazul încălcării acestora, sesizarea autoritătilor competente, respectiv initierea procedurii juridice pentru solutionare
(c) gestionarea patrimoniului aflat în proprietate sau administrare
(d) controlul executiei bugetului propriu, respectiv administrarea sau, după caz, participarea în parteneriat cu autoritătile publice competente, ori monitorizarea administrării fondurilor destinate finantării activitătilor specifice din domeniul păstrării, dezvoltării si exprimării identitătii culturale, lingvistice si religioase a minoritătilor nationale;
(e) stabilirea unor taxe speciale, în conditiile legii, pentru asigurarea functionării autonomiei culturale
(f) stabilirea simbolurilor si a sărbătorilor nationale proprii
Art. 57.
Atributiile si competentele legate de autonomia culturală sunt exercitate la nivel central de un Consiliu National al Autonomiei Culturale (numit în continuare Consiliu National) sau la nivel local de consiliile locale de autonomie culturală (numite în continuare consilii locale) ale fiecărei comunităti nationale, care printr-o declaratie de intentie a uneia dintre organizatiile sale constituite pe baza art. 39. al prezentei legi formulează vointa explicită de a uza de acest drept.
Art. 58.
(1) Consiliile de autonomie culturală se constituie în urma alegerilor prin vot secret si direct, pentru o perioadă de 4 ani.
(2) Au drept de vot acei cetăteni români, care au împlinit vârsta de 18 ani si în baza dreptului inalienabil si exclusiv al asumării si exprimării apartenentei la comunitatea natională în cauză solicită înregistrarea în registrul electoral al comunitătii nationale.
(3) Alegerile se desfăsoară pe liste deschise, conform principiului proportionalitătii.
(4) Alegerile sînt organizate pe unităti administrativ-teritoriale, pentru structurile locale odată cu alegerile locale, iar pentru Consiliul National odată cu alegerile generale. Numărul de mandate posibile este calculat în functie de numărul de membri ai consiliilor de autonomie, pe plan local, respectiv pe tară, mărimea populatiei care apartine comunitătii nationale la nivelul unitătii administrativ-teritoriale, conform datelor oficiale ale ultimului recensămînt, precum si raportul dintre acest număr si populatia totală.
(5) Listele cu candidati pot fi întocmite de organizatiile politice si civice ale comunitătii nationale.
(6) Candidatii înscrisi pe liste sînt însirati în ordinea preferintelor exprimate de organizatia care a întocmit lista. Votul se exprimă prin indicarea numelui unui candidat de pe o singură listă,
(7) Mandatele sînt atribuite în functie de proportia voturilor obtinute aplicînd principiul celui mai mare rest. Ordinea candidatilor alesi de pe liste este dată de numărul voturilor exprimate pentru candidatii listei respective. În cazul candidatilor cu număr egal de voturi, sau a celor fără voturi ordinea candidatilor este dată de preferintele organizatiei care a întocmit lista.
(8) Alegerile se desfăsoară în circumscriptiile electorale desemnate pentru alegerile locale, respective generale. Autoritatea locală responsabilă de desfăsurarea alegerilor va organiza alegerile pe baza registrului electoral al comunitătii nationale valabil pentru respectiva circumscriptie. Comisiile electorale ale circumscriptiilor sînt completate cu reprezentantii organizatiilor politice si civice ale minoritătii nationale care participă la alegeri.
Art. 59.
(1) Procedura concretă de primă constituire a consiliilor prin alegeri directe va fi elaborată de o comisie de lucru, formată pe baza principiului paritătii din reprezentantii organizatiilor comunitătii nationale respective, legal constituite în conformitate cu prevederile art.39. al prezentei legi si depusă la Autoritatea Electorală Permanentă, institutie, care va supraveghea desfăsurarea alegerilor si va confirma rezultatul acestora.
(2) Cheltuielile legate de alegerile consiliilor vor fi suportate din bugetul de stat.
Art. 59 (nou)
Se pot constitui pe baza optiunilor formulate în declaratia de intentie, sau conform deciziei Consiliului National deja constituit si structuri judetene sau regionale ale autonomiei culturale, în situatia unei prezente semnificative a comunitătii nationale respective în acel judet sau regiune.
Art. 59 (nou)
În unitătile administrativ-teritoriale în care ponderea persoanelor apartinând unei comunităti nationale depăseste 50%, nu se constituie consilii ale autonomiei culturale, competentele acestora fiind exercitate de către autoritătile administratiei publice locale alese, cu statut special.
Art. 60.
Comunitatea natională care intentionează să organizeze alegeri interne în vederea constituirii Consiliului va depune printr-una din organizatiile sale legal constituite conform art. 39 din prezenta lege un memoriu Guvernului României care, într-un termen de 30 de zile, printr-o Hotărâre de Guvern, va stabili în comun acord cu organizatia minoritătii nationale respective, data alegerilor, precum si cheltuielile necesare desfăsurării acestora.
Art. 61.
(1) După constituiriea oficială, confirmată de Autoritatea Electorală Permanentă, Consiliul National îsi elaborează propriul Statut de organizare si functionare.
(2) Statutul se adoptă cu majoritatea membrilor Consiliului si se înaintează pentru ratificare spre Parlamentul României.si se comunică.
(3) Statutul va fi aprobat de Parlament, dobândind astfel caracter de lege.
(4) După aprobarea parlamentară Statutul va fi înregistrat în Registrul Special al Consiliilor Nationale ale Autonomiei Culturale, aflat sub autoritatea Departamentului pentru Relatiile Interetnice al Guvernului.
Art. 62.
(1) Consiliul va avea un aparat propriu finantat din bugetul de stat.
(2) Pe lângă Consiliul National va functiona un Secretariat Permanent, iar pe lângă consiliile locale si judetene birouri permanente, cu atributii administrative si de gestionare curentă.
(3) Organigrama Secretariatului Permanent, respectiv a birourilor permanente se aprobă prin hotărârea Consiliului National.
(3) Angajatii Secretariatului Permanent si ai birourilor permanente sunt asimilati cu functionarii publici, iar salariul lor se asigură din bugetul de stat.
Art. 63.
Parlamentul, Guvernul sau autoritătile publice alese pot adopta, la propunerea Consiliului National al Autonomiei Culturale, respectiv ale consiliilor locale si judetene acte normative, prin care se vor delega competente proprii legate de exercitarea drepturilor la păstrarea, exprimarea si dezvoltarea identitătii etnice, culturale, lingvistice a minoritătii nationale, către Consiliul National sau, după caz, către consiliile locale, judetene sau regionale respective.
Art. 64.
Conflictele juridice între Consiliul National, ori comitete judetene si autoritătile statului vor fi solutionate, pe calea contenciosului administrativ, în conditiile legii.
Art. 65.
eliminare
Capitolul VI.
Dispozitiile finale si tranzitorii
Art. 66.
Cheltuielile suplimentare în legătură cu exercitarea drepturilor prevăzute în prezenta lege vor fi suportate din bugetul de stat, precum si din bugetele locale în cauză, pe baza unor legi speciale
Art. 67.
(1) eliminare
(2) În urma înregistrării Consiliului National, în baza Statutului, în Registrul Special al Consiliilor Nationale ale Autonomiei Culturale, aceasta dobândeste calitate de autoritate publică, persoană juridică, care va putea exercita competentele si atributiile prevăzute în prezenta lege si propriul Statut.
Art. 68.
Prezenta lege se completează cu legislatia în vigoare
Art. 69.
Prezenta lege va intra în vigoare după 6 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României.
Art. 68 (nou)
La data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice dispozitii contrarii.
Art. 68 (nou)
Până la data intrării în vigoare, Parlamentul respectiv Guvernul vor elabora si aproba actele normative de completare si modificare a unor legi, respectiv actele normative noi ce se impun în urma adoptării prezentei legi.
|
