Deşi ar trebui să caute soluţii pentru ieşirea din criză şi creşterea nivelului de trai al populaţiei, pedeliştii au alte preocupări. Mai întâi le-au tăiat salariile bugeta-rilor, apoi au vrut să ciuntească pensiile. Au iniţiat dezbateri pentru reducerea la minim a indemnizaţiilor mamelor şi obligarea acestora să se întoarcă la muncă. Acum, li s-a căşunat pe romi... sau ţigani.
De parcă au rezolvat problemele naţiunii, pedeliştilor li s-a căşunat acum pe romi.
Deşi nu le-a cerut nimeni, ei vor să schimbe legea prin care acestora li se spune romi şi nu ţigani. În opinia pedeliştilor, este necesară schimbarea denumirii de rom în ţigan, din cauza apropierii celei dintâi de cea de român.
Cei vizaţi susţin că nu acest lucru este cel mai important în relaţia dintre romi, români şi Uniunea Europeană. Pentru că atunci când cineva le va cere buletinul sau paşaportul, se va vedea că pe aceste documente este scris negru pe alb: român. „E bine să ne spună cum vor, şi rom şi ţigan, pentru că în buletin tot români scrie că suntem. Cel mai bine ar fi să ne zică oameni“, a declarat Valerică Cio-botaru, preşedintele Partidei Romilor din Vrancea.
Totodată, el a recunoscut că denumirea de ţigan a fost anterioară celei de rom şi că provine din vechime, când popoarele erau migratoare.
Cu toate că pedeliştii se zbat să iasă de sub asocierea cu romii, aceştia din urmă le transmit că de fapt „rom“, în limba ţigănească, înseamnă taman „ţigan“. „Rom este nume de ţigan. Rom pe ţigăneşte înseamnă chiar ţigan. Dacă o să ne zică ţigani, nu ne ruşinăm, dar cred că mai frumos sună rom. Ţigan este o discri-minare. Rom sună un pic mai bine“, este de părere Gheorghe Mutei, în vârstă de 47 de ani. De aceeaşi părere este şi preşedintele romilor din Focşani, Radu Grigore, care susţine că „rom“ mai înseamnă şi „om“. „Rom vine din limba indiană şi înseamnă om. Pe mine, personal, nu mă deranjează nici aşa, nici aşa. E mai bine să ne zică romi, că ţigan vine de la nomad şi noi nu mai plecăm de aici“, susţine Radu Grigore. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|
