In 1994 a plecat din Romania in America in pentru posibilitatea de a fi ea insasi. S-a intors apoi periodic in tara pentru a lua pulsul Clujului, un oras care i-a ramas drag, chiar daca momentan traieste si locuieste in New York. Scenarista si fotografa, Ella Veres a revenit in Cluj pentru a-si sarbatori nou “achizitionata” cetatenie americana, ocazie cu care participa si la Festivalul International de Arta Romani. Ella Veres se autodefineste drept o “americanca - ardeleanca” care si-a luat ramas bun de la Romania in primii ani de dupa Revolutie. Atunci studenta la Facultatea de Teatru si Film din Bucuresti, a prins o bursa in Budapesta, iar de acolo s-a zbatut si a obtinut o bursa in SUA, la Louisiana State University. Jumatate romanca si jumatate unguroiaca, Ella Veres este din 2011 si cetatean american, motiv pentru care a ales sa sarbatoreasca aceasta atestare venind in Romania, dar nu ca simplu turist, ci cu implicare in diverse proiecte culturale. Tara Fagaduintei versus Tara lui Dracula Pasionata de arta scrisului dramaturgic, fotografie si filmologie, Ela spune ca in Tara Fagaduintei a reusit sa se reinventeze, atat in plan personal, cat si profesional. “Profesional am facut aici (America – n. red.) intr-un an cat poate as fi facut in 10 in Romania”, explica aceasta. “Nu-mi place sa ma repet, trebuie sa ma provoc. Odata ajunsa in SUA, cred ca m-am imbunatatit pe mine insumi, am renuntat numai la lucrurile care ma stanjeneau”, povesteste ea. Desi toti europenii privesc cu ochi critic si rautacios cultura americana, ea nu crede ca americanii sunt prosti, chiar daca, de exemplu, s-a intalnit cu numeroase situatii in care a trebuit sa explice geografic unde se situeaza Romania pe glob. Pentru a evita aceste situatii jenante, ea prefera sa le spuna tutror ca este din Ardeal sau Transilvania. “Toata lumea din Romania este iritata de faptul ca suntem perceputi ca si cum am avea ceva de-a face cu vampirismul. Pe mine nu m-a deranjat, dimpotriva, imediat ce le spuneam ca sunt din Ardeal, le aparea un zambet mare pe fata si imi spuneau ca au auzit de Dracula”, povesteste Ella Veres. Proiectele artistice de succes pe care le-a inceput in Statele Unite au determinat-o sa incerce si la noi piata culturala. Piesele ei de teatru sunt de fapt colaje dramatice, monoloage si interviuri, un mozaic de idei personale pe care le va pune in scena la Cluj. Pentru prima oara piesele sale vor fi auzite in limba romana pe scena clujeana in cadrul a 2 evenimente care se vor desfasura joi, 16 iunie, la Festivalul International de Arta Romani (IRAF) si un spectacol sustinut de trupa Imago la Casa de Cultura a Studentilor, saptamana viitoare. “Rupandu-mi un loc in America”, “Molima” si “Raiul si iadul pe Pamant” sunt trei colaje dramatice care abordeaza teme personale, puternice. “Raiul si iadul pe Pamant” care va fi pusa in scena joi, in Irish Music Pub, in cadrul IRAF abordeaza tema discrimanarii pe criterii rasiale, axandu-se pe problema romilor din tara. Piesa a fost inspirata de vizita pe care “americanca” a facut-o mai demult in zona Pata Rat din Cluj, stand de vorba cu romii care locuiau acolo. Piesa este construita sub forma unui monolog satiric care vine si cu o solutie absurda: toti romii sa fie transformati in pesti si aruncati in adancurile fostelor sate acum acoperite de ape. Ella Veres spune ca este curioasa de modul in care piesa va fi receptata de publicul clujean, mai ales ca tema este una foarte actuala, dar in acelasi timp crede si simte ca arta are un scop fundamental: de a schimba mentalitati si atitudini. “Arta de dragul artei nu exista. E o meserie care trebuie sa aiba o functie acolo”, sustine artista. Clujul prin ochi de new yorkez Intoarsa pe plaiurile transilvanene, scenarista marturiseste ca orasul Cluj-Napoca este parca mai frumos ca oricand. Pe de o parte a impresionat-o efervescenta orasului in perioada TIFF-ului, dar si schimbarile pozitive la nivel urbanistic din zonele cele mai populare. Isi aduce aminte de bancile tricolore ale lui Funar, calificand decizia de a le vopsi astfel drept una infantila si penibila. “Sunt schimbari mari si altele aparent marunte. De exemplu esti in piata acolo (Piata Unirii – n.red.) si vezi copilasii si adolescentii ca se joaca in fantana aia arteziana, vezi o domnisoara ca are oja verde, faptul ca este oja verde, ca mama ei nu i-a interzis sa poarte oja verde si faptul ca nimeni nu se ia de ea din acest motiv mi-a dat mie de inteles ca da, domnule, este libertate aici!”, exclama aceasta. “Clujul este orasul unde nu mi s-a intamplat niciodata nimic rau. Acum s-a nimerit sa fiu in locul acesta si ma bucur, n-as fi vrut sa fiu in alta parte”, spune Ella Veres. |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|