Căutare

Aurora, în vârstă de 11 ani, şi Adi, în vârstă de 12 ani, sunt cei doi copii mai mari ai unei familii de romi din Floreşti. Împreună cu fratele lor mai mic, care are doi ani, locuiesc cu părinţii în casa bunicilor, o casă mică, unde abia au strictul necesar. 

Parinţii sunt casnici şi muncesc cu ziua, doar că foarte greu găsesc de lucru şi sunt prost plătiţi. Singurul venit sigur al familiei care  numără şapte membri este de 84 lei, care reprezintă alocaţiile copiilor. 

Le place foarte mult şcoala şi visează ca într-o bună zi să fie studenţi şi să aibă servicii bune, să nu mai ştie ce este foamea, lipsa căldurii, iar hainele uzate să devină un vis demult uitat. 

În ciuda sărăciei şi a faptului că sunt romi, copiii sunt curaţi şi cu mult bun simt. Ei merg zilnic la Cenrtul de Zi Bubu din Floreşti.

“Îmi place mult la aici la centru, învăţăm, ne jucăm, mâncăm corcoduşe. Am mâncat aici pateu, este mâncarea mea preferată. Doamnele profesoare sunt aşa de bune cu noi, ne învaţă multe lucruri frumoase, sunt perfecte. Uneori simt, nu ştiu de ce, că parcă ele sunt copiii noştri, poate pentru că le iubim aşa de tare. Când minţim sau nu suntem cuminţi, primim pedepse, trebuie să facem curăţenie, să stângem masa şi altele. Cel mai mult îmi plac orele de desen, poate ajung pictoriţă (râde- n. red.)”, spune Aurora. “Vin zilnic cu drag, mă distez tare aici cu prietenii mei”, spune Adi.

Centrul de Zi Bubu din Floreşti are scopul educării formale si non formale a copiilor romi. Spaţiul unde se activităţile este o casă compusă din patru încăperi (una de educaţie şi lectură, una de proiecţii educative, o sală de mese, o încăpere cu birouri, două toalete şi o curte micuţă). Cei 27 de copii înscrişi aici au  vârste între 7 şi 12 ani şi  provin din familii de etnie romă, care nu au locuri de muncă şi muncesc cu ziua pe unde şi dacă reuşesc să găsească ceva de lucru. 

Trei tinere se ocupă de aceşti copii, devenind, în regim de voluntariat, mame, profesoare şi tovarăşi de joacă, timp de câteva ore în fiecare zi: Raluca Gheorgheş- membru fondator si preşedinte “Green and Wild ”, Crina Boier, secretar general al organizaţiei şi Adela Florea, vicepreşedinte. Sunt, de asemenea, şi două voluntare care vin de 2 ori pe săptămână, Andra si Roxana. Adela, împreuna cu familia ei, finanţează centrul de zi lunar, cu 1.600 de lei, fetele aduc mâncare de acasă, nu există momentan alte contribuţii finaciare. 

Este nevoie însă de multe lucruri care momentan sunt insuficiente: materiale educative, manuale de începători, rechizite, haine, încălţăminte, alimente, jucării, jocuri educative şi, cel mai important, fără de care nu se poate functiona... fonduri.

“Iniţial am pornit cu gândul că vom lua sub aripa noastră doar 15 copii, însă au venit părinţi plângând să îi luăm, deoarece ei doresc să meargă la şcoala, să înveţe, vor să îşi facă lecţiile, dar nu ştiu cum pentru că părintii nu ştiu să le explice. Majoritatea părinţilor lor nu au studii şi nu îi pot îndruma. Copiii sunt restanţi cultural şi educaţional. Avem copii în clasa a V-a, care nu ştiu să scrie corect după dictare, care nu ştiu ce e subiect, predicat şi necesită multă muncă cu ei”, spune Raluca. 

Fetele recunosc că nu e muncă foarte uşoară, dar că o fac cu mare plăcere şi satisfacţia lor e nemărginită când văd cum evoluează copiii pe zi ce trece.

După muncă şi răsplată

După o singură săptămână de studiu, Larisa si Daniela, două dintre beneficiare, au fost  extrem de bucuroase că au dat test ca să scape de corigenţe la matematică şi că au ştiut datorită exerciţiilor pe care le făcuseră la centru. 

Acum copiii sunt îndrumaţi cu lecţiile de zi cu zi. În vacanta de vară vor relua alfabetul, lecturi, dictări etc. Se pune accent pe materiile principale, respectiv limba română şi matematica, iar ca limbă stăină, engleza. Copiii sunt recompensaţi pentru fiecare reuşită, dar şi pedepsiţi dacă sunt obraznici sau nu-şi îndeplinesc sarcinile primite. Cea mai mare motivaţie pentru a fi cuminţi este faptul că la sfârşit de august vor merge într-o mini excursie, ceea ce pentru mulţi este ceva necunoscut, unii din ei nici până în Cluj nu au ajuns.

“Treptat poate reuşim să implicăm oameni care doresc să se alăture cauzei noastre. Nu avem cunoştinte, pile şi intrări, dar sunt sigură că mai există oameni care cred în aceste cauze comune şi nu doar condamnă romii că devin tâlhari, excroci, prostituate sau alte cele, ci încearcă să combată alături de noi acest viitor famat”,  a declarat Raluca Gheogheş.