Căutare

Peste 50 de familii de romi au protestat luni la sfinţirea pietrei de temelie a viitorului campus teologic, ei purtând pancarte cu următoarele mesaje: “milă?”, “spaţiul de unde am fost alungaţi”, “de aici ne-aţi alungat într-un mediu toxic”, “case pentru romi, nu pentru Dumnezeu”, “56 de persoane evacuate la -20 de grade C, fără locuinţă, dintre acestea 15 copii”, “nouă cine ne face dreptate”, “biserică grasă, vreau casă”, “ne-aţi furat şansa de a ne integra”.

·         Protestul romilor evacuti de pe Coastei

·         Protest al romilor evacuati de pe strada Coastei

Iniţial poliţiştii şi jandarmii le-au interzis accesul în zona unde avea loc sfintirea pietrei de temelie sub pretextul că nu au autorizaţie de la Primărie. Protestatarii au declarat că nu este o manifestaţie şi că vor să participe la manifestarea publică a Mitropoliei Clujului. “Nu întrerupem manifestaţia Mitropoliei, suntem cetăţeni ai Clujului şi vrem şi noi să participăm la evenimentul Mitropoliei. Nu vom face gălăgie” a declarat unul dintre participanţi.

“Am simţit nevoie să facem aşa ceva la aşa zisa sfinţire a pietrei de temelie. Ce mă surprinde pe mine cu atât mai tare şi surprinde mulţi cetăţeni ai Clujului e că noua facultate se va denumi Teologie socială ortodoxă. Ce tip de teologie socială va fi în acest spaţiu din moment ce nu dă atenţie romilor care au fost relocaţi forţaţi din acest spaţiu la Pata Rât. Mitropolitul a zis că poate nu era locul romilor aici,s-ar putea ca locul romilor să fie la groapa de gunoi a oraşului.Poate aşa vede Biserica. Nu este un protest organizat, vrem să asistăm şi nu suntem lăsaţi de poliţie” a declarat Adrian Dohotaru, membru al Grupului de Lucru al Organizaţiilor Civice.

“Nemulţumirile romilor sunt adicente, pentru că noi atunci când am cerut un loc unde să ridicăm campusul şcolar nu am ştiut nimic de această problemă pe care romii o au. Credem că intervenţia celor care au pe lângă noi astăzi este fără subiect pentru că domniile lor tot nu ar fi construit aici nişte locuinţe aşa am înţeles eu, locul era viran. În acelaşi timp, Biserica se îngrijeşte şi de cei săraci şi noi dorim ca situaţia lor să fie rezolvată” a declarat IPS Andrei Andreicuţ.

Înaltpreasfinţitul arhiepiscop şi mitropolit Andrei Andreicuţ a sfinţit luni piatra de temelie care marchează locul viitorului paraclis al Facultăţii de Teologie, inaugurând lucrările la cel mai nou proiect al Arhiepiscopiei Clujului, Campusul Teologic Nicolae Ivan. Potrivit proiectului, viitorul campus teologic ar beneficia de următoarele facilităţi: paraclis 250 mp, aulă 350 mp, clădire decanat, săli de curs, seminar, bibliotecă, cămine studenteşti, capacitate 400 locuri, parcaj subteran, suprafaţa desfăşurată totală fiind de 7500 mp.

“Campusul răspunde cerinţelor vremurilor noastre. Oraşul Cluj merita să aibă un asemenea campus teologic, pentru că cele două şcoli de teologe actualmente funcţionează într-un spaţiu neadecvat, studenţii sunt înghesuiţi într-o clădire mică” a mai precizat declarat IPS Andrei Andreicuţ.

Mai mulţi romi au protestat şi în şedinţa de Consiliu Local din 10 mai nemulţumiţi de proiectul de lege privind darea în folosinţă gratuită, Arhiepiscopiei Vadului Feleacului şi Clujului, a imobilului situat în municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei aflat în proprietatea municipiului Cluj-Napoca. Aceştia au purtat pancarte pe care scria “dialog”, “condiţii decente de locuire”, “sunt rom, vreau să trăiesc în demnitate”, “solidaritate”.

„Şi un animal este protejat mai bine, sunt grajduri mai bine făcute,” i-au declarat romii primarului Sorin Apostu. “Ne-aţi băgat între gunoaie ca pe şobolani”, a declarat o femeie prezentă la protest.

“Stau în câmp, mi-au spus să-mi depun o cerere, mi-am depus şi tot în câmp stau. Nu ne-au dat nimic. Am depus cereri să ne primească în audienţă. Ne-au dat afară să bage biserica acolo” a mai declarat un protestatar.

“Evacuarea de pe strada Coastei s-a făcut datorită faptului că modul de trai a iscat extrem de multe controverse pentru locuitorii din zonă şi pentru firmele din zonă şi pentru tot ce însemna oraşul. Ulterior, ei au fost mutaţi într-o zonă din Pata Rât. Dacă nu sunt condiţii corespunzătoare unde am fost mutaţi aşa cum ni s-a sesizat astăzi, vom studia şi dacă este de acord şi Consiliul Local vom găsi locaţii noi” declara la acea dată primarul Sorin Apostu.
După aproape patru luni de la relocarea comunităţii de romi de pe strada Coastei în casele modulare din Pata Rât, cele aproximativ 30 de familii care au rămas fără locuinţe în urma evacuării lor pe timp de iarnă încă se adăpostesc la rudele lor din „locuinţele sociale” construite de către primăria municipiului Cluj lângă groapa de gunoi a oraşului. Mai mult de 250 de persoane continuă să locuiască în cele 40 de camere de câte 18 metri pătraţi ale celor 10 case modulare şi să folosească cele 10 băi de câte şase metri pătraţi fiecare.