Căutare

CFR depune plângere împotriva Primăriei în cazul Cantonului

Na, draghilor, încă un articolaș activist marca gLOC. Ăsta n-o să meargă cu șprițurile de vară, pacatele mele:

Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj a chemat în judecată Primăria Cluj-Napoca, vineri 8 iulie, 2011, în procesul cu privire la evacuarea celor peste 120 de familii de pe str. Cantonului Fără Număr. În urma declarațiilor de presă de săptămâna trecută ale d-lui primar Sorin Apostu, municipalitatea își declină orice responsabilitate cu privire la ridicarea de construcții pe str. Cantonului (Pata Rât) și la posibilele evacuări forțate. Următoare înfățișare în procesul intentat împotriva familiilor de pe Cantonului s-a amânat pe 12 august, timp în care autoritățile publice pot găsi soluții pentru ca aprox. 500 de persoane să nu fie evacuate forțat și să rămână astfel fără adăpost. Amintim complicitatea municipalității în ridicarea de locuințe pe str. Cantonului, prin diverse documente emise de-a lungul timpului:

„Cei care stau în zona Cantonului ocupă ilegal zona de protecţie a căii ferate. Am vorbit cu cei de la CFR şi le-am cerut să dea un răgaz celor care stau acolo să se mute sau chiar să vină cu o soluţie. Noi nu am decis mutarea oamenilor de acolo”, a declarat în data de 6 iulie 2011 primarul Sorin Apostu la o conferinţă de presă (https://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-asteapta-de-la-cfr-solutii-privind-zona-cantonului-124984/). Substratul acestor declaraţii poate fi înţeles mai bine dacă le aşezăm în contextul istoricului „problemei” de pe strada Cantonului.

Nu cumva tocmai primăria a decis mutarea oamenilor de pe strada Cantonului?

La sfârşitul lunii martie 2010, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca, domnul Attila László a declarat presei că pentru a găsi o soluţie pentru cei circa 1500 de romi care locuiesc pe strada Cantonului şi Coastei, precum şi în Pata Rât, liderii administraţiei locale iau în calcul zona din aproprierea rampei de gunoi de la Pata Rât (https://www.citynews.ro/cluj/din-oras-10/primaria-mutaromii-de-la-pata-rat-cu-o-parcela-mai-incolo-77329/).

În Referatul Direcţiei Patrimoniului Municipiului şi Evidenţa Proprietăţii cu Nr. 64778/451.1 din 25.03.2010 se arată „argumentele” în vederea „reamplasării persoanelor” din aceste zone, cum ar fi nivelul de insalubritate foarte ridicat şi multe reclamaţii ale cetăţenilor din zonă. Pe baza acestui Referat, Hotărârea nr. 127 din 30.03.2010 a Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca a aprobat efectuarea unor demersuri necesare identificării de terenuri în Zona Pata Rât “în scopul mutării persoanelor care locuiesc ilegal pe str. Cantonului şi str. Coastei”.

Nu a declarat primăria că vine cu o soluţie pentru oamenii care urmează să fie evacuaţi?

În citaţia datată din 31 mai 2011, prin care toate persoanele de pe strada Cantonului au fost chemate în judecată în calitate de pârât de către Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, se menţionează faptul că Primăria a comunicat CFR-ului prin adresa nr. 84789, 84810/20.04.2011 că “a întreprins demersuri pentru construirea de locuinţe sociale pentru persoanele defavorizate în zona Pata Rât, urmând ca pe viitor să se analizeze situaţia cetăţenilor de etnie romă şi necesitatea construirii altor zone pentru relocarea acestora în funcţie de oportunitatea acestor demersuri”.

Nu a fost primăria implicată în constatarea “faptului locuirii abuzive” pe strada Cantonului?

Tot în citaţia de mai sus se mai specifică: “colonia de rromi compusă din pârâţii mai sus menţionaţi, au ocupat abuziv terenul CFR…. Acest fapt a fost constatat prin procesul verbal nr. 118 încheiat la data de 15.03.2011 în Staţia Cluj-Napoca Est, cu ocazia întrunirii comisiei format din reprezentanţii Primăriei Cluj-Napoca, Gărzii Naţionale de Mediu, Comisariatului Jud. Cluj, Sucursala Regională CF Cluj, Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă – Regionala Cluj şi Secţia regională de Poliţie Transporturi Cluj”.

Cum a putut constata primăria “faptul locuirii abuzive” în martie 2011?, dacă:

În Protocolul de colaborare încheiat pe 29.04.2004 între Organizaţia Creştină Ecce Homo şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca, Ecce Homo „se angajează să construiască … 30 de locuinţe …, iar Primăria se obligă să asigure terenul pentru construirea celor 30 de locuinţe, să se ocupe de documentaţia şi de avizele necesare construirii … şi se va îngriji de asigurarea grupurilor sociale şi a altor facilităţi minimale de care este nevoie”. Semnatarul protocolului din partea primăriei este domnul Gheorghe Funar.

În Protocolul de colaborare încheiat pe 07.04.2005 între Organizaţia Creştină Ecce Homo şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca Ecce Homo se angajează să construiască 20 de locuinţe, iar Primăria se obligă „să asigure documentele necesare, ca avize şi autorizaţii, de asemenea planul de amplasament al locuinţelor în incinta Cantonului…” Semnatarul protocolului din partea primăriei este domnul Emil Boc.

Până la urmă, cui îi aparţine terenul de pe strada Cantonului?

În Protocolul de colaborare încheiat pe 07.04.2005 între Organizaţia Creştină Ecce Homo şi Primăria Municipiului Cluj-Napoca se menţionează: „Pe actuala locaţie a Cantonului, teren ce aparţine Primăriei, locuiesc 40 de familii în condiţii improprii, în barăci improvizate. Pe această locaţie se vor construi 20 de locuinţe, care se vor da în folosinţă la 20 de familii din cele menţionate”.

În citaţia datată din 31 mai 2011, prin care toate persoanele de pe strada Cantonului au fost chemate în judecată în calitate de pârât de către Compania Naţională de Căi Ferate SA Bucureşti, Regionala CF Cluj, CFR revendică de la Judecătoria Cluj “obligarea pârâţilor la respectarea posesiei noastre asupra terenului CFR al Staţiei Cluj-Napoca Est”.

Şi să nu uităm nici de un alt element al istoriei recente a evacuărilor petrecute în oraşul nostru: după ce în decembrie 2010, în timp de iarnă, în regim de urgenţă, au fost evacuate circa 300 de persoane din locuinţele lor de pe strada Coastei şi au fost mutate în casele modulare din zona poluată şi izolată a rampei de gunoi, în 10 mai 2011 Consiliul Local Cluj-Napoca a aprobat cu unanimitate de voturi “darea în folosinţă gratuită Arhiepiscopiei Feleacului şi Clujului a imobilului din municipiul Cluj-Napoca, strada Coastei fără număr”. Ne întrebăm: ce hotărâri stau în spatele urgenţei de acum, care fac ca CFR-ul să revendice Judecătoriei evacuarea “fără somaţie sau trecerea unui termen” a persoanelor de pe strada Cantonului? Aceasta constituie o situaţie de evacuare forţată, care, conform Rezoluţiei Naţiunilor Unite 28/2004 este ilegală în orice condiţii, indiferent de legalitatea situaţiei locative. România a semnat această rezoluţie internaţională, prin urmare, conform Constituţiei, rezoluţia a devenit parte integrantă a legislaţiei naţionale, chiar şi în absenţa unor reglementări specifice.

În rest, ne bucurăm că primarul a pus o vorbă bună conducerii CFR – Regionala Cluj în favoarea locuitorilor de pe strada Cantonului şi că a adus mărinimia sa în atenţia presei locale. Sperăm că va respecta angajamentul de a se “îngriji” de familiile care au “buletin de Cluj” şi va atenţiona autorităţile locale din subordinea primăriei, responsabile pentru protecţia copilului şi combaterii marginalizării sociale, asupra crizei ce se va declanşa în cazul unei evacuări forţate pe strada Cantonului.

Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice

Notă: Începând din ianuarie 2011, Grupul de Lucru al Organizaţiilor Civice, şi înainte de acesta, încă din aprilie 2010 Asociaţia Amare Prhala şi Fundaţia Desire din Cluj – prin petiţii, sesizări şi scrisori adresate autorităţilor publice locale şi centrale, precum şi prin mese rotunde, dezbateri publice, protest stradal, participare la Maratonul Internaţional Cluj-Napoca, intervenţie la şedinţa consiliului local, vizită de lucru internaţională în Pata Rât, cu participarea oficială a reprezentanţilor Comisiei Europene, UNDP, Amnesty International, Open Society Institute, European Roma Rights Centre şi alte organizaţii cu profil similar  – au tras semnale de alarmă în legătură cu ilegalitatea şi imoralitatea evacuărilor forţate care au vizat mai multe sute de persoane de pe strada Coastei şi Cantonului. În pofida eforturilor gLOC de a stabili cu primăria o relaţie de colaborare pentru găsirea unor soluţii adecvate pentru asigurarea accesului grupurilor marginalizate la locuire decentă, cele două discursuri, cel al primăriei şi cel al organizaţiilor civice au rămas paralele.

Din partea echipei gLOC:

Pavel Doghi, preşedinte Asociaţia Amare Prhala, Cluj

Enikő Vincze, profesor dr., Univ. Babeş-Bolyai, preşedinte Fundaţia Desire, Cluj

Cristina Raţ, lector dr., Universitatea Babeş-Bolyai

Adrian Dohotaru, secretar Grupul pentru Acţiune Socială