Căutare

Asociatia culturala Solitude Project si artistii Mihaela Michailov, Farid Fairuz, Katia Pascariu, Tania Cucoreanu si Madalina Dan va invita marti, 15 noiembrie, de la ora 19.00, la Centrul de Introspectie Vizuala*, unde va avea loc prezentarea filmului Prea-fericitii din groapa de gunoi, parte a proiectului subRahova – Pata-Rat. Prezentarea va fi urmata de o dezbatere cu tema: Managementul de succes: Biserica Ortodoxa Romana si Statul.

Pe 17 decembrie 2010, 76 de familii (în cea mai mare parte romi) de pe strada Coastei din Cluj-Napoca – o zona cu un potential economic substantial – au fost mutate în proximitatea gropii de gunoi din Pata-Rat, în 40 de locuinte construite în 10 module.

La Pata-Rat mai locuiesc în acest moment alte doua comunitati de romi: una dintre ele – Dallas – aflata la cativa metri de cea mutata în 2010, iar cealalta – Cantonului fara numar, situata în vecinatatea caii ferate.

Camerele pe care familiile de pe strada Coastei le-au primit la Pata-Rat au o suprafata 13-14 mp (într-o camera ajung sa locuiasca si 10 persoane), nu au apa calda, nu au bucatarie si au (un modul detine 4 camere) baie comuna.

Pe terenul de pe strada Coastei, de unde au fost mutate cele 76 de familii, urmeaza sa se construiasca un campus teologic si alte constructii necesare Bisericii, care vor fi gata pana în anul 2014. Primaria Cluj-Napoca a dat acest teren Bisericii Ortodoxe Romane si Facultatii de Teologie, în schimbul unui alt teren – un parc – detinut de BOR.

Discriminarea prin marginalizarea si segregarea unor comunitati vulnerabile nu este un fenomen accidental, ci devine o constanta a unui comportament de ’’igienizare sociala’’ din ce în ce mai des întalnit in Romania.

La Tarlungeni, sat aflat la 10 km de Brasov, primaria a construit un zid (care a costat 60.000 de euro) între romii din localitate si comunitatile de români si maghiari. De asemenea, la Baia-Mare a fost ridicat un zid cu o lungime de 100 de metri in jurul unui cartier de romi, sub pretextul de a-i proteja de traficul de pe soseaua din apropiere.

În Bucuresti, în iulie 2011, centrul de arta comunitara laBomba, un spatiu de reprezentare sociala pentru comunitatea din zona Rahova-Uranus, a fost evacuat, dupa ce, timp de câtiva ani, diferite proiecte au atras atentia asupra acestei zone.

Acestea sunt doar câteva exemple dintr-un sir de acte de discriminare etnica, multiplicate din ce în ce mai consistent în Romania, desi rapoartele Amnesty International au amendat constant abuzurile statului roman.

Noile forme de ghetoizare îsi pun din ce în ce mai mult amprenta pe ’’teritoriile de putere’’ împartite discretionar de catre autoritatile statului.

Dupa ce în luna mai 2011, Mihaela Michailov si Farid Fairuz au fost martori la procesiunea de sfintire a pietrei de temelie a viitorului Campus Teologic de pe strada Coastei si la protestul organizat de cei afectati de evacuare, în octombrie, toti artistii implicati în proiect au realizat o serie de interviuri cu cei implicati în cazul Pata-Rat. Aceste interviuri stau la baza filmului Prea-fericitii din groapa de gunoi si vor constitui un material de lucru pentru viitoare proiecte socio-artistice.

Prezentarea filmului face parte din proiectul subRahova-Pata Rat, un proiect al Asociatiei culturale Solitude Project, finantat de Administratia Fondului Cultural National si realizat în parteneriat cu Centrul National al Dansului Bucuresti, Veioaza arte si Asociatia Colectiv A.