În timp ce o țară întreagă încearcă să înțeleagă metodologia de înscriere în clasa pregătitoare și clasa I, Școala cu clasele I-VIII din cartierul Bora din Slobozia dezvoltă de mai bine de un an un proiect de reintegrare școlară și socială a unei comunități de romi care, la ultimul recensămînt, număra 3000 de suflete. Conform directorul instituției, Elisabeta Beciu, cele două proiecte dezvoltate aici sînt un succes care poate fi exportat oricînd, în orice comunitate școlară din județ... Un proiect european derulat «avant la lettre» Unul dintre proiectele derulate prin intermediul Școlii Bora este un «centru multifuncțional pentru persoanele de etnie romă». Accesat prin intermediul Fondului Român pentru Dezvoltare Socială, proiectul are două componente, după cum explică Valentin Băcanu, viceprimarul municipiului Slobozia. «Este un centru P+1, care urmează să ocupe o suprafață de 210 mp și care are rolul de a oferi și servicii sociale... Ce înseamnă servicii sociale? Un after-school pentru 20 de copii, cu tot ce presupune acest tip de școala, dar și servicii de reintegrare socială a părinților, precum și programe de educație și formare profesională pentru aceștia» explică oficialul implicat în derularea proiectului. Deși demersurile pentru construirea acestui centru se află întru-un stadiu incipient, autoritățile locale dau asigurări că el va fi finalizat pînă în luna noiembrie. În așteptarea momentului însă, cadrele didactice de la Școala Bora au luat-o înaintea oficialilor. Așa se face că, începînd cu 15 septembrie 2011, în această unitate școlară există o «școala după școală» care asigură educație, hrană și consiliere școlară pentru 51 de elevi. Performanță colectivă într-o comunitate romă Elisabeta Beciu, directorul Școlii din Bora, e mîndră de performanța unității de învățămînt și a colegilor ei. «Sînt două proiecte „școala după școală“. Primul se numește chiar așa și este organizat la nivel de țară, iar al doilea este acesta, patronat de către Primărie. Sîntem 3 cadre și avem în grijă 51 de copii. N-am știut de la bun început cît va fi de greu. Am descoperit pe parcurs. Dar, dacă ar fi s-o luăm de la capăt, am face-o din nou bucuroase...». Bucuria cadrelor didactice de la Bora vine, în primul rînd, din faptul că au redus abandonul școlar. «Știu că pare incredibil. Dar, în cazul nostru, putem spune că abandonul școlar nu mai există. Copiii vin cu plăcere la școală. Iar părinții, pe care îi implicăm în toate activitățile noastre, sînt receptivi la eforturile noastre. Chiar și fetele rome, despre care știm cu toții că au un alt statut, vin la școală și frecventează cursurile. Iar în viitor sperăm ca acest proiect să se extindă și să fie exportat în alte școli cu situații similare!» conchide Elisabeta Beciu. În viitorul apropiat, Școala de la Bora intenționează să inițieze constituirea unui ONG școlar care să permită accesarea de fonduri și diversificarea portofoliului de proiecte școlare. Deocamdată însă, «școala după școală» de la Bora are o ofertă comparabilă cu cea a celor mai pretențioase unități școlare din țară. De la cursuri IT la ore de engleză și de la trupe de teatru la formație de dansuri țigănești, copiii romi de la Bora au și pot alege orice... Îngerii cartierului Vineri, la orele prînzului, în «școala după școală» de la Bora sînt vreo 20 de elevi. Vreo 5 dintre ei stau strînși ciorchine lîngă ecranul unui calculator. Niciunul nu are mai mult de 12 ani... Se pregătesc pentru lecția de engleză. Sînt prietenoși și bine crescuți. Salută, zîmbesc, comunică dezinvolt. Monica și Florina Cociu sînt surori. Monica are 10 ani, Florina 9. Ne arată vestiarele în care își țin cărțile și desenele: «Ăsta e vestiarul meu! Aici am caietele de școală și desenele. Vrei să le vedeți?» ne întreabă Florina cu mîndrie. Desenele sînt senine și pline de culoare. Pajiști înflorite, compoziții tematice care militează pentru salvarea naturii, portretul mamei... Și clasa respiră aerul fericit al copilăriei. În celălalt colț al clasei, copiii rămași cîntă în surdină «Podul de piatră s-a dărîmat...» De-a jurul, pe pereții clasei, planșe didactice uriașe stau mărturie că «școala după școală» e o instituție serioasă, în care se învață carte. Una dintre planșe a fost transformată în catalog. Bulinele verzi semnifică prezența... Cele roșii sînt accidentale. Copiii își fac singuri prezența, mai responsabil decît profesorii. Le place aici, le place școala și au ochii de primăvară. Ca afară! |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|