Numele cotidianului
Articolul:
Eveniment |
Românii aduc infracţiuni,
mizerie şi cerşetorie |
|
|
|
|
61% dintre italieni spun că infracţionalitatea a
crescut în Peninsulă în urma venirii imigranţilor români, potrivit
unui sondaj de opinie realizat în Italia de institutele de cercetare Focus
Marketing, din Napoli, şi Metro Media Transilvania.
Cei mai mulţi dintre italieni consideră
că infracţiunile din Peninsulă sunt comise de imigranţii de
etnie romă şi că expulzările sunt justificate. Aceştia
preferă să nu-i aibă ca vecini sau prieteni pe românii sau romii
aflaţi în Italia şi îi cataloghează pe cei din urmă drept
leneşi, vulgari, violenţi şi obraznici.
Concluziile se desprind dintr-un sondaj de opinie
realizat în Italia în perioada 20 martie-11 aprilie, care a luat în calcul răspunsurile
a 1.200 de persoane de peste 17 ani din 75 de localităţ i. Barometrul
de opinie, prezentat, ieri, pe site-ul Agenţiei pentru Strategii
Guvernamentale, a fost realizat de institutele de cercetare Focus Marketing din
Napoli (Italia) şi Metro Media Transilvania din România, relevă
Mediafax.
Primul lucru care le vine în minte italienilor atunci
când se gândesc la imigranţii străini este că sunt „prea
mulţi“ - 7%. 6% îi percep, la prima vedere, drept „persoane foarte
sărace şi murdare“, 4% drept „delincvenţi“, iar mai mult de
jumătate dintre aceştia au o părere proastă despre
imigranţi din cauza infracţiunilor comise de unii dintre ei. Cu toate
acestea, peste 80% dintre italieni declară că nu au fost agresaţi
de vreun imigrant. Victimele infracţiunilor îi indică însă drept
autori pe romi (50%) şi pe români (24%).
Principala nemulţumire asociată cu
prezenţa imigranţilor români în Italia este infracţionalitatea
de vitrină (furturi, agresiune verbală şi fizică,
cerşetorie, mizerie). 61% dintre italieni spun că
infracţionalitatea a crescut în Italia în urma venirii imgranţilor
români, iar 51% spun că din cauza acestora există mai multă
mizerie în spaţiile publice, iar cerşetoria a luat amploare.
Românii reprezintă poporul cu care cei mai
mulţi italieni asociază romii stabiliţi în Italia, iar România
este pe ultimele locuri în clasamentul ţărilor simpatizate, fiind
imaginea persoanelor sărace, a romilor şi a lui Dracula, dar şi
a femeilor frumoase. 34% dintre cei intervievaţ i consideră că
venirea românilor în Italia ar trebui stopată, iar 36% că nu ar
trebui făcut nimic în acest sens.
Printre românii cei mai cunoscuţi de italieni se
numără Nicolae şi Elena Ceauşescu (24%), urmaţi de
Adrian Mutu (6%), Ramona Bădescu (3%), Nadia Comă neci şi
Cristian Chivu (2%), Gheorghe Hagi (1%) şi Eugene Ionesco (0,4%).
IMAGINE
În topul naţionalităţilor detestate
Circa 81% dintre italieni antipatizează etnia
romă, iar 64% nu îi simpatizează pe români, relevă un sondaj
prezentat, luni, în ediţia electronică de agenţia Ansa. Romii au
fost desemnaţi de 81% dintre respondenţi drept cel mai puţin
simpatizaţi, numai şase procente dintre italieni susţinând
contrariul. Pe locul doi se clasează albanezii, cu 74 de procente
împotrivă şi 11 pentru. Românii ocupă cea de-a treia
poziţie, fiind antipatizaţ i de aproximativ 64% dintre persoanele
intervievate şi simpatizaţi de circa 20% dintre italieni. În
clasamentul etniilor simpatizate se află filipinezii - 51%, senegalezii -
46% şi evreii - 42%.
t de o asemenea
violenţă nu pot fi găsite explicaţii. Astfel de fapte
aruncă o lumină foarte proastă asupra întregii
comunităţi româneşti de aici. Nu putem deschide gura“,
consideră Marian Mocanu, preşedintele Ligii Românilor din Italia
(LRI).
Situaţia românilor de acolo s-a
înrăutăţit în ultimele zile, iar singurul lucru care poate fi
făcut de comunităţile româneşti este delimitarea de
persoanele care săvârşesc asemenea fapte, mai arată
reprezentantul LRI. „Cerem aplicarea legii. Nu mi se pare normal ca o
persoană închisă în România să ajungă aici fără
nicio problemă. Totodată, trebuia blocat undeva de
autorităţile italiene, odată ce a ajuns aici. Vina este deci
şi într-o parte, şi în alta“, spune Marian Mocanu.
El invocă şi momentul politic delicat în
care s-a petrecut fapta: cu o săptămână înainte de alegerile
pentru Primăria Romei, într-o perioadă în care „problema
siguranţei publice este un cal de bătaie pentru partidele de
centru-dreapta“, iar discursul acestora devine mult mai radical decât de
obicei.
VERDICTUL FAMILIEI
„Nu l-aş ierta niciodată“
Ioan Rus, Neluţu, cum îi spun cunoscuţii, era
plecat în Italia la muncă, fără forme legale, încă de la
începutul anului trecut, împreună cu soţia sa, Delia Adriana. Femeia
susţine că au plecat din ţară dornici să câştige
mai mulţi bani şi pentru a-i putea oferi fiicei lor, Anca Alexandra,
un trai decent. Ioan lucra fie în construcţii, fie la transportul mobilei
sau la grădinărit, iar Delia la un cămin de bătrâni.
De Paşti, voiau să vină împreună
acasă, la Târnăveni, dar fiindcă nu stăteau prea bine cu
banii au decis să vină doar Delia pentru câteva zile. „Mi-au mai
rămas nişte bani în Italia, dar mi-e teamă să mă
întorc“, a spus Adriana, care se teme de furia italienilor.
Femeia a povestit că a plecat din Italia
săptămâna trecută, miercuri dimineaţa, iar joi a fost deja
acasă. „Am aflat de ceea ce a făcut Neluţu vineri noaptea, când
m-a sunat soră-mea, Angela. Nu pot să înţeleg de ce a făcut
aşa ceva. Nu ştiu dacă era în stare de ebrietate, dar treaz
sigur nu era“, ne-a spus Delia Adriana.
Cu lacrimi în ochi, soţia lui Ioan Rus
susţine că şi-ar dori să stea de vorbă cu el pentru
a-l întreba ce l-a determinat să facă aşa ceva. „Am luat-o ca pe
un gest de trădare, pentru că nu s-a gândit la fiică-sa. Şi
eu, la rândul meu, m-am simţit trădată şi nu cred că
voi fi în stare să-l iert vreodată“, a spus Delia Adriana.
Mult mai fermă, mama acesteia, Ileana Lucaci, a
declarat, categoric, că fapta lui Neluţu nu e de iertat. „Pe de-o
parte mi-e milă de el. Dar, pe de altă parte, nu l-aş ierta,
niciodată. Putea să-i facă fiicei mele aşa ceva“, a spus
femeia. (Raul
Matiş, Târgu-Mureş)
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|