Numele cotidianului
Articolul:
Teoriile defăimării
românilor din Italia |
|
|
|
Andi Rădiu, Italia |
Joi,
26 Februarie 2009 |
|
Situaţia
creată în Italia în ultimele săptămâni a generat diverse
reacţii în rândul românilor. În afara spaţiilor consacrate pe
internet, pe comunităţile virtuale, forumurile de dialog accesate de
români stabiliţi în Peninsulă abundă de mesaje şi
reflectă situaţia delicată în care se află comunitatea.
Presa românească şi italiană formulează diferite teorii
prin care se încearcă o explicaţie a situaţiei prezente. În
faţa acestor informaţii, românii au propriile opinii.
O primă
teorie este aceea că, prin exagerarea făcută de presa
italiană, se distrage atenţia de la criza existentă şi de
la dificultatea Italiei de a se redresa. Numărul şomerilor a crescut odată cu închiderea multor
şantiere şi fabrici. În sprijinul acestei teorii, mulţi români
postează mesaje pe forumurile online.
Printre aceştia, Alexandru este de părere că: "toate
acestea sunt metode de abatere a atenţiei opiniei publice, de la
realităţi mult mai dureroase cu care se confruntă societatea:
falimentul Alitalia, starea de tensiune din Sicilia, lupta surdă între
nordul bogat şi industrializat şi sudul agrar, sărac şi
murdar, problemele politice. Toate aceste probleme ar putea pune Italia pe jar,
generând conflicte. Ori, când într-o familie este discordie, cel mai comod este
să îl găseşti vinovat pe vecinul de peste gard, asupra
căruia vor sări toţi cei care se certau de mama focului",
consideră acesta.
Deţinuţii
români nu sunt doriţi în Italia
Mai există şi teoria conform căreia vânarea românilor şi presiunile
puse pe Bucureşti ar avea legătură cu refuzul României de a
primi deţinuţii români din Italia.
Costul de întreţinere a celor aproape 3.000 de persoane arestate este
substanţial, iar închisorile italiene au ajuns deja la
capacităţile maxime. În sprijinul acestei teorii, un alt forumist
Bogdan C. Scrie că: “deţinuţii români trebuie să
mănânce, să consume apă, să consume curent. Şi
aşa sunt alte zeci de mii de italieni mafioţi care umplu închisorile
italiene. Numai noi lipseam. E clar că ar fi mai uşor ca toate aceste
costuri să le suporte statul român. Şi atunci, faci propagandă
şi presiune, iar dacă guvernanţii români cedează, italienii
şi-ar freca mâinile de bucurie”.
Ultima teorie:
dezinformare pentru campania electorală
O a treia teorie, în ceea ce priveşte reacţia negativă şi
exagerată a presei italiene, este explicată de românii de pe internet
ca fiind un preambul la acţiuni populiste care au avut ca rezultat
campania electorală din Sardinia, câştigată în final de partidul
lui Berlusconi.
Virgil M., din Pisa, consideră că: “adoptând acea ordonanţă
prin care au fost mărite pedepsele unor categorii de infracţiuni, populaţia
ar da mai mult credibilitate partidului lui Berlusconi, aflat la
guvernare".
Cele mai multe reacţii sunt însă de dezaprobare faţă de
atitudinea ostilă, rasistă şi xenofobă a
societăţii italiene.
Oana Elena scrie că: "Nu mai putem tolera ca poporul nostru să
fie umilit de o politică ostilă naţiunii noastre. În ultimul
timp, începând cu delictul Giovanna Reggiani şi terminând cu violul de la
Guidonia, ţara şi conaţionalii noştri au fost, putem să
zicem, victime ale unor acţiuni xenofobe. În televiziune, în presă
sau prin orice mod de comunicare mass-media, imaginea României a fost
defaimată şi insultată, aproape gratis. Am fost numiţi
criminali, hoţi, prostituate şi contestaţi pentru intrarea
noastră în Uniunea Europeană".
O altă opinie legată de acest aspect, dar care exprimă şi
multă resemnare, o oferă Valeria Goriuc. “Îmi pare sincer rău de
tot ce se întâmplă aici cu noi. Mereu am luat drumul pribegiei când am
fost loviţi. Cred că ar trebui să ne dăm curaj şi
să mergem înainte cu orgoliu. Doar atâta ne-a mai rămas, pe acest pamânt italian. Oricum, nimeni nu
ne va proteja aici. De aceea, cred că numai cu încredere în Dumnezeu
şi credinţa în forţele proprii vom putea demonstra că nu
suntem mai răi ca alţii. Fiecare pădure îşi are
uscăturile ei, din păcate”.
Italienii educaţi
sunt conştienţi de situaţia creată
Majoritatea mesajelor demonstrează însă că atât italienii, cât
şi românii din Peninsulă sunt informaţi despre evenimentele care
se derulează.
Majoritatea denunţă manipularea şi dezinformarea creată în
ultima prioadă. Anya, rezidentă în Valle d’Aosta scrie că în
Italia se află: “un guvern cu tentă clar fascistă, care nu este
pe placul italienilor care au un pic de minte în plus. Infractorii nu au etnie şi,
ca urmare, nu-i poţi asocia unui întreg popor. E bine să nu ne luăm după presa
italiană în general, pentru că nu este o presă independenta. 51%
este deţinută de Berlusconi! În seara asta chiar am vorbit cu o
tânără profesoară italiancă despre această chestiune.
Şi ea acuză, în primul rând, instituţiile italiene de
ineficienţă. Încă o dată, pot să spun că
italienii cultivaţi nu se tem de români, doar pentru că aşa
scriu ziarele!”
Cine controlează
ziarele italiene?
Politicianul cu cel mai mare portofoliu de publicaţii deţinute este
Silvio Berlusconi, prim-ministrul Italiei. Acesta este preşedintele
holdingului Fininvest şi are, prin intermediul acestuia, diferite pachete
de acţiuni în trusturi de presă ce deţin:
• Radio 1-O-1 (compania naţională cumpărată cu 39,6 milioane
de euro)
• Rock
FM
• Postul
TV Canale 5
• Postul
TV Italia 1
• Postul
TV Rete 4
• Publicaţia
Geo
• Publicaţia
Grazia
• Publicaţia
Grazia Casa
• Publicaţia
Guida TV
• Publicaţia
HP Trasporti Club
• Publicaţia
Interni
• Publicaţia
Jack
• Publicaţia
Men's Health
• Publicaţia
Nuovi Argomenti
• Publicaţia
Panorama
• Publicaţia
Panorama Travel
• Publicaţia
PC Professionale
• Publicaţia
Prometeo
• Publicaţia
Sale & Pepe
• Publicaţia
Starbene
• Publicaţia
Telepiù
• Publicaţia
Top Girl
• Publicaţia
Tu
• Publicaţia
TV Sorrisi e Canzoni
• Publicaţia
VilleGiardini
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|