Căutare

În replică la cele opt superjudeţe avansate de PDL, politicienii maghiari propun o "macroregiune" care corespunde cu teritoriul obţinut de Budapesta, în 1940, prin Dictatul de la Viena.

      Budapesta acuză PDL de forţarea hărţii etnice în Transilvania, CNS îndeamnă secuimea să iasă în stradă şi să blocheze drumurile, UDMR susţine că nu recunoaşte decât propriul proiect de reorganizare administrative- teritorială. Atât liderii maghiari de peste hotare, cât şi cei de aici insistă ca reprezentativitatea minorităţii să nu fie diluată de viitoarele super-judeţe.

        Proiectul UDMR de reorganizare îşi dă tributul şi moştenirii istorice mai recente: o macroregiune seamănă izbitor cu teritoriul transilvănean cedat Ungariei prin Dictatul de la Viena.

        Budapesta reclamă "schimbarea hărţii etnice"

Promovată de PDL ca o necesitate pentru absorbţia mai eficientă a fondurilor europene şi pentru apropierea autorităţilor locale mai mult de cetăţean, ideea reorganizării administrativ-teritoriale a condus la tensionarea relaţiilor bilaterale cu Budapesta.

"Este o problemă de viaţă şi de moarte pentru etnicii maghiari ca regiunea istorică a Ţinutului Secuiesc şi judeţele populate de etnici maghiari să rămână unite. România şi-a asumat angajamente internaţionale să nu schimbe forţat harta etnică", a declarat vicepremierul ungar Zsolt Semjen.

El a supralicitat, apreciind că planul reaminteşte de măsurile antimaghiare din vremea lui Ceauşescu, când regiunea autonomă Mureş a fost desfiinţată. Poziţia Ungariei este că, indiferent de modificări, "realitatea" Ţinutului Secuiesc trebuie respectată, a spus oficialul ungar. Imediat, şeful diplomaţiei române, Teodor Baconschi a replicat la RFI că-l va convoca pentru explicaţii pe ambasadorul Ungariei la Bucureşti. El a mai cerut autorităţilor statului vecin "să revină la un ton normal" şi să înceteze cu declaraţiile "deplasate" ce duc cu gândul la imixtiuni în treburile unei alte ţări.

       Harta României, după UDMR

Atât Budapesta, cât şi liderii UDMR trec însă sub tăcere efectele transpunerii propriilor viziuni cu privire la reorganizarea administrativă a României. Udemeriştii propun 16 judeţe, pe care le-ar grupa în cinci macroregiuni de dezvoltare, structuri fără caracter administrativ- teritorial şi fără personalitate juridică. O simplă trasare a limitelor celei de-a cincea macroregiuni, aşa cum o vede UDMR, crează o formă foarte familiară care poate fi regăsită în orice manual sau carte de istorie: teritoriul smuls României prin Dictatul de la Viena, semnat în 30 august 1940, prin care ţara noastră a fost silită să cedeze aproape jumătate (43.492 km²) din Transilvania în favoarea Ungariei.

Macroregiunea V propusă de UDMR ar fi alcătuită din trei unităţi administrative, formate fiecare din câte trei judeţe actuale. Conform recensământului din 2002, aceste judeţe au cele mai importante cote de populaţie de etnie maghiară: Harghita – 84,61%, Covasna – 73,81% , Mureş -39,26%. Al doilea judeţ ca importanţă demografică pentru UDMR ar fi alcătuit din Satu Mare (35,22% maghiari), Bihor (25,92%) şi Sălaj (23,07%). Al treilea judeţ din componenţa macroregiunii V ar fi compus din Cluj (17,37% maghiari), Maramureş (9,06%) şi Bistriţa Năsăud (5,89%).

      Radicalii maghiari, altă împărţire

Adversar politic al UDMR, cu acelaşi obiectiv al autonomiei, promovat însă pe căi mai radicale, Partidul Civic Maghiar condus de Szasz Jeno a ieşit la rampă cu propriul proiect prin care propune înfiinţarea a 12 macro-judeţe: Banat, Bucureşti, Dobrogea, Maramureş, Oltenia, Partium, adică regiunea Crişurilor, Moldova de Sud, Moldova de nord sau Bucovina, Muntenia, Transilvania de Nord, Transilvania de Sud şi Ţinutul Secuiesc.

Dacă Maramureşul s-ar suprapune peste mai vechiul voievodat al lui Dragoş-Vodă, Partium, denumirea comună tradi ţională folosită în Ungaria pentru a desemna regiunea istorică format aproximativ din judeţele Arad, Bihor, Maramureş, Satu- Mare şi Sălaj, trimite cu gândul la vechiul Regat al Ungariei Mari. Numele provine din latinescul "Partium Regni Hungariæ", ea desemnând o porţiune din regatul Ungariei, conduse de Principatul Transilvaniei, dar care nu aparţineau oficial acestuia.

"E vorba de respectarea vechilor graniţe natural şi istorice, râuri, munţi. În Europa, când se vorbeşte de regionalizare, se iau în calcul două soluţii: cea a regiunilor naturale şi cea a regiunilor statistice. La noi, reorganizarea poate fi rezolvată prin regiunile naturale pe care ni le-a dat istoria şi Dumnezeu. Nu înţeleg cum politicienii români se declară mulţumiţi de soarta minorităţilor, când noi ar trebui să ne declarăm mulţumiţi. Noi nu simţim această stare de bine pe care ei o tot invocă" a declarat, pentru EVZ, liderul PCM, Szasz Jeno.

"Nu înţeleg cum politicienii români se declară mulţumiţi de soarta minorităţilor. Noi nu simţim această stare de bine pe care ei o tot invocă" SZASZ JENO, preşedinte PCM

       DEZBATERE PARLAMENTARĂ

Statatul minorităţilor, ciuntit de PDL: Guvernul poate modifica limitele judeţelor cu populaţie maghiară

UDMR are toate motivele pentru a-şi apăra actuala poziţie de putere şi influenţă în rândurile administraţiei locale. O eventuală retrasare a viitoarelor judeţe, pe alte considerente decât cele demografice, ar provoca diluarea polului Har-Cov într-o unitate administrativă mai largă. Acest lucru ar anula avantajul oferit Uniunii de populaţia majoritară din Secuime pentru a avea cât mai mulţi reprezentanţi la nivelul prefecturilor şi consiliilor judeţene. Implicit, această variantă ar putea contribui pe termen lung şi la decăderea UDMR ca importanţă politică.

Dacă viziunea PDL ar deveni lege, Statutul minorităţilor maghiare ar fi, la rândul său, golit de conţinut. Conştienţi de acest lucru, deputaţii PDL, susţinuţi de reprezentanţii PSD şi PNL, au modificat ieri, în dezbaterile de la comisia pentru drepturile omului, Articolul 14 din Statutul minorităţilor.

"Statul poate modifica instituţiile administrativ-teritoriale în care minorităţile naţionale deţin o pondere semnificativă fără a se aduce atingere drepturilor minorităţilor" se arată în articolul amendat. Iniţial, în forma UDMR, articolul interzicea "modificarea limitelor unităţilor administrativ-teritoriale, respectiv a circumscripţiilor electorale în defavoarea ponderii minorităţilor naţionale care locuiesc în mod tradiţional în acestea".