Căutare Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, azi la Târgu Mureş, de la tribuna Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU), că Uniunea nu poate accepta scindarea comunității maghiare. Aceasta ar fi consecința propunerii preşedintelui Traian Băsescu de reorganizare administrativ-teritorială în opt regiuni plus două judeţe (Covasna şi Harghita), spune liderul UDMR. El a cerut amânarea reorganizării pentru că altfel România ar putea intra în criză politică. Kelemen Hunor a spus că nici liderii UDMR şi niciun lider al organizaţiilor judeţene nu pot fi de acord cu propunerea şefului statului de 8 plus 2, deşi "a părut una foarte interesantă". Liderul UDMR susține că dacă PDL nu acceptă punctul de vedere al Uniunii, atunci consecinţele "vizibil negative" ale decizii privind reorganizarea vor fi "scindarea comunității maghiare în cel puţin 2-3 grupuri".
"Trebuie văzut că aici există şi anumite pericole, nu putem în 2011 accepta o asemenea recomandare, nici măcar organizaţiile teritoriale din cele două judeţe (Harghita şi Covasna - n.r.) nu sunt pentru o asemenea structură. N-am soluţiona o serie de probleme la care trebuie să căutăm rezolvare în numele întregii comunităţi maghiare. La o asemenea reformă administrativă am crea mai multe probleme decât putem să soluţionăm", a spus Kelemen Hunor.
Singura variantă: amânarea reorganizării
Kelemen Hunor a subliniat că singura soluţie acceptabilă este să fie amânată dezbaterea acestui subiect şi scoaterea acestuia de pe ordinea de zi a Parlamentului, unde nu există o majoritate favorabilă reorganizării administrativ-teritoriale. "Am spus că într-o asemenea problemă, fără majoritate în Parlament, trebuie să luăm acea problemă de pe ordinea de zi. Singura soluţie acceptabilă e să amânăm această problemă şi să căutăm o altă posibilitate, când putem dezbate. Recunoaştem că trebuie continuat procesul descentralizării şi reforma administrativă şi să regândim în continuare regiunile de dezvoltare. Nu putem fi pentru 8 plus 2. Dacă partenerul nostru nu e în măsură să fie pentru recomandările noastre, noi spunem să luăm acest proiect de pe ordinea de zi, pentru că altfel ajungem la o criză politică pe care noi nu dorim deloc să o demarăm", a mai afirmat Kelemen.
Dacă PDL inisistă cu reorganizarea, se ajunge la criză politică Liderul UDMR a ţinut să sublinieze că în momentul de faţă o criză politică ar duce la distrugerea credibilităţii României pe plan extern şi s-ar ajunge în situaţia economică din 2010. "Am ajunge în situaţia economică din 2010, credibilitatea României ar fi distrusă în ochii instituţiilor financiare internaţionale, iar acest lucru nu e dezirabil. Noi nu intenţionăm să iniţiem o criză politică, considerăm că e important ca această problemă să nu mai fie dezbătută în Parlament, dar să continuăm reforma administrativă cu procesul descentralizării",a mai afirmat Kelemen.
Reforma administrativă a relansat" retoria antisecuiască" Acesta s-a arătat nemulţumit de faptul că întreaga dezbatere pe tema reîmpărţirii administrativ-teritoriale "s-a concentrat în zona Secuimii" şi s-a concentrat 'într-o retorică antisecuiască' şi că discursul antimaghiar trebuie respins în mod categoric. "Trebuie să respingem în mod hotărât acest lucru şi să le atragem atenţia colegilor, indiferent de unde sunt, că orice retorică naţionalistă, antimaghiară, se va întoarce împotriva capului celui ce o utilizează. Nu e nevoie de asemenea retorică extrem de periculoasă pentru o dezvoltare normală a comunităţii. Trebuie să utilizăm orice mijloc pentru că discursul antimaghiar dăunează relaţiilor româno-maghiare", a mai arătat liderul UDMR. Acesta a mai spus că e nevoie de redesenarea regiunilor de dezvoltare actuale, întrucât structura de acum nu foloseşte "dezvoltării coerente a comunităţi", mai ales că actuala împărţire s-a făcut la sfârşitul anilor 90 pe criterii 'statistice şi artificiale', care nu au ţinut cont de caracteristicile istorice. Reacţiile care au urmat discursului lui Kelemen Hunor au fost, în general, pentru rămânerea UDMR la guvernare, deşi reprezentanţii Uniunii consideră totuşi că astfel ar avea o problemă de credibilitate în faţa propriului electorat.
|
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară. În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date. Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize. |