Căutare

Consiliul Naţional Secuiesc (CNS) a cerut, sâmbătă, Consiliului Reprezentanţilor Unionali (CRU) să nu adopte nicio hotărâre care să afecteze negativ comunitatea maghiară şi să ţină cont de hotărârea Adunării Aleşilor Locali din 2009 care prevede că aşa-zisul "Ţinut Secuiesc"' este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă, potrivit Agerpres.

"În numele CNS vă rog să nu adoptaţi nicio hotărâre care afectează negativ comunitatea noastră naţională. Adunarea Aleşilor Locali a declarat printr-o hotărâre adoptată în 5 septembrie 2009: Ţinutul Secuiesc este indivizibil şi nu poate fi înglobat într-o altă unitate teritorial-administrativă. Viitorul acestei regiuni nu poate fi imaginat altfel decât ca o unitate administrativ-teritorială de sine stătătoare, cu prerogative sporite, situată între limitele sale regionale fireşti, formate în cursul istoriei. La reîmpărţirea administrativ-teritorială a României trebuie avut în vedere principiul european conform căruia o regiune nu se marchează, ci se recunoaşte", se arată într-o scrisoare trimisă CRU de liderul CNS, Izsak Balazs.

Liderii maghiari se întâlnesc azi în ședința Consiliului Reprezentanților Unionali pentru a decide în privința răspunsului pe care îl dau ofertei președintelui Traian Băsescu cu privire la reorganziarea pe formula 8+2.

Acesta susţine că Guvernul se pregăteşte să adopte prin forul legislativ un proiect de reorganizare administrativă care ar fi contrar angajamentelor internaţionale asumate de România şi care ar reprezenta o provocare la scară istorică pentru comunitatea maghiară.

Fondurile europene, un pretext

"Pe tot parcursul istoriei sale secuimea avea propriile sale unităţi administrative, care nu au fost desfiinţate nici măcar de reforma administrativă din 1968, care modifica delimitările administrative în defavoarea populaţiei maghiare autohtone majoritare din regiune. Accesarea fondurilor unionale este doar pretextul planului actual de regionalizare, adevăratul motiv fiind încadrarea într-o unitate administrativă, unde ajungând în minoritate, nu va mai avea un cuvânt în deciziile privind propria sa viaţă comunitară", a subliniat Izsak.

Acesta a ţinut să le reamintească membrilor CRU că doar o parte din judeţul Mureş aparţine "Ţinutului Secuiesc" şi că "Scaunul Mureş" este locuit în majoritate de o populaţie secuiasco-maghiară.

Mureș+Covasna+Harghita=57% maghiari

"Regiunea de dezvoltare compusă din judeţele Mureş, Covasna şi Harghita din proiectul de lege redactat de UDMR chiar şi la recensământul din 2002 avea o populaţie maghiară în raport de 57,3% şi având în vedere distribuţia pe vârstă a acestei populaţii, se poate afirma că această pondere va scădea în viitor în mod continuu. Reforma administrativă a României trebuie fundamentată pe solidaritatea comunităţilor locale, creând posibilitatea autorităţilor locale să se asocieze liber şi aceste asocieri, expresii ale voinţei cetăţenilor să fie recunoscute ca regiuni administrative", a susţinut acesta, făcând referire la raportul Comisiei prezidenţiale de analiză a regimului politic şi constituţional al României condusă de Ioan Stanomir.

"Ținutul Secuiesc, regiune administrativă"

Izsak a precizat că în spiritul acestor principii trebuie iniţiată fără întârziere asocierea benevolă a autorităţilor locale secuieşti, ca prin aceasta să fie fundamentată regiunea "Ţinutul Secuiesc" ca şi regiune administrativă de sine stătătoare.