Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Evenimentul Zilei
Anul şi data apariţiei: 01/07/2011
Tematica: reforma regiunilor de dezvoltare
Categoria articolului: interviuri
Autorul articolului: Feri Predescu
Titlul articolului: Kelemen Hunor: "Până În octombrie putem ave aun proiect de reorganizare administrativă"
Numărul fotografiilor: 1
Acces online: https://www.evz.ro/detalii/stiri/kelemen-hunor-pana-in-octombrie-putem-avea-un-proiect-de-reorganizare-administrativa-936200.html


 

 

 

Liderul UDMR spune că ideea preşedintelui Băsescu este bună, dar trebuie analizată mult mai detaliat. Kelemen optează pentru regiuni mai mici, cu personalitate juridică şi atribuĹŁii acordate în etape.

EVZ: Dle Hunor , preşedintele  Traian Băsescu a spus recent că decizia UDMR privind reorganizarea teritorială nu a fost corectă, menĹŁionând că "a luat în piept lovitura". Cum comentaĹŁi?

 

Kelemen Hunor: Nu vreau să intru în polemică cu preşedintele republicii. Nu a fost o lovitură, îmi pare rău fiindcă nu asta era intenĹŁia. IntenĹŁia noastră era că, dacă vrem să facem o reformă, să o facem in aşa fel încât să avem toate argumentele şi să fim pregătiĹŁi pentru a face un pas important pentru România.

Care ar fi acel pas? E vorba de faptul că şi dv. aveţi consilii judeţene, după cum s-a exprimat preşedintele?

 

Eu nu m-aş lega de consiliile judeĹŁene. MergeĹŁi in Harghita, Covasna, mergeĹŁi la mine la CârĹŁa acasă, mergeĹŁi unde doriĹŁi şi întebaĹŁi-i pe oameni dacă vor să aparĹŁină de Alba Iulia sau de Braşov. Am fost la Scărişoara, în munĹŁii Apuseni, şi întrebaĹŁi-i pe oamenii de acolo dacă vor să meargă la Braşov. Răspunsul este  nu.

 

Şi atunci cum rămâne, acceptaĹŁi varianta restructurii serviciilor deconcentrate?

 

Există posibilitatea dar nu pe 8 judeĹŁe mamut. Poate că pe 41 de judeĹŁe este prea mult, poate trebuie 20, 16, 14, nu ştiu. Dar nu am făcut o analiză. Aceste regiuni de dezvoltare, desenate în 1998, nu funcĹŁionează, sunt ineficiente. Nu există relaĹŁii culturale tradiĹŁionale, socio-economice între diferitele microregiuni care au fost incluse într-o regiune de dezvoltare. Şi din această cauză nu se pot trasforma în  judeĹŁe. Ce are Vrancea cu ConstanĹŁa?  Sau ce are Covasna sau Alba Iulia cu munĹŁii Apuseni. Nu există astfel de relaĹŁii. Ceea ce nu este eficient, nu funcĹŁionează bine, nu trebuie întărit. Noi am propus - haideĹŁi să redesenăm regiunile de dezvoltare economică în aşa fel încât să fie funcĹŁionale.

 

Ce înseamnă funcĹŁionale, după dv.?

 

Să nu fie diferenĹŁe uriaşe in ceea ce priveşte dezvoltarea şi potenĹŁialul comunităţilor locale in interiorul regiunilor de dezvoltare. 

 

Şi atunci Harghita şi Covasna cu cine ar putea fi asociate ?

 

Nu Harghita şi Covasna sunt problema României. Eu cred că toate regiunile de dezvoltare au astfel de probleme. Să nu dăm impresia că în România nu există alte probleme decât Harghita şi Covasna. Nu, există şi alte zone. Noi am spus de la început - Harghita, Covasna şi Mureş ar putea să fie o regiune de dezvoltare economică fără atribuĹŁii administrative. Pentru că aici nu trebuie să confundăm regiunile de dezvoltare cu judeĹŁe cu competenĹŁe administrative.

 

Dar cu personalitate juridică?

 

Cu personalitate juridică într-un fel. Trebuie văzut, fără să amendăm ConstituĹŁia, cum se poate face. Acum există o altă abordare. Transformăm aceste regiuni de dezvoltare în regiuni mai funcĹŁionale şi, după amendarea ConstituĹŁiei, transformăm regiunile în judeĹŁe sau le dăm personalitate juridică în etape. Şi casa se construieşte cărămidă cu cărămidă. De aceea nu vreau să-i dau nicio replică dlui preşedinte Băsescu. Eu înĹŁeleg această supărare, noi chiar am apreciat demersul făcut de preşedintele Băsescu dar nu este o chestiune personală, nu trebuie să o luăm personal. Trebuie să discutăm, să analizăm până când reuşim să avem un proiect comun. Asta vom face în iulie, august, septembrie, octombrie. Când vom avea un proiect care să fie susĹŁinut de coaliĹŁie, de majoritate, atunci putem să trecem la implementarea proiectului.

 

Cum priviţi atunci dorinţa acerbă a preşedintelui de a obţine modificarea Constituţiei chiar cu preţul renunţării la un an al mandatului său?

 

Este opĹŁiunea dlui preşedinte, nu aş vrea să discut. Noi vom lucra în comisie, vom participa activ, vom avea unele amendamente dar nu va depinde de noi. Aici e nevoie de două treimi pentru a amenda ConstituĹŁia şi o astfel de revizuire, fără un dialog cu opoziĹŁia, e greu de făcut. Fiindcă în acest moment, majoritatea nu are mai mult de 50 şi ceva la sută. Şi pentru a obĹŁine două treimi trebuie dialog şi cu partidele din opoziĹŁie dacă într-adevăr vrem o revizuire a ConstituĹŁiei.

 

Aşadar dv. sunteţi dispuşi să dialogaţi sau să negociaţi cu opoziţia.

 

Dialog da, de fiecare dată am fost pentru dialog şi mai ales pe ConstituĹŁie. ToĹŁi actorii politici trebuie să fie în stare să dialogheze dacă vrem să revizuim ConstituĹŁia, fiindcă este un proiect politic şi trebuie două treimi. Eu nu neg acest lucru, sunt foarte multe puncte in ConstituĹŁia actuală care trebuie revizuite, fără doar şi poate.
  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.