Căutare

UDMR avertizează USL, ai căror lideri au dezavuat orice colaborare viitoare cu formațiunea maghiară, că fac o greșeală. "Dacă USL va pica sub acest prag, va avea o problemă uriaşă", declară preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor într-un interviu acordat "Evenimentului zilei". El se declară mirat de comportamentul politic al liberalului Crin Antonescu. "În politică nu este bine să închizi uşile să pui un lacăt şi să pleci şi de acasă", atrage atenţia Kelemen.
Președintele UDMR este nemulțumit și de faptul că șefii Agenției Naționale de Integritate (ANI) "caută să-şi facă rating pe la televiziuni".

Evenimentul zilei: Domnul prim-ministru Boc a declarat recent că actuala coaliţie va mai discuta pentru încă o dată chestiunea reorganizării administrative şi părea încrezător că, de data aceasta, se va ajunge la o soluţie care să mulţumească UDMR şi PDL deopotrivă. Veţi mai discuta sau lucrurile sunt lămurite?
Kelemen Hunor: Eu am propus la un moment dat, după primele discuţii din luna iulie, să facem o agendă, să facem un calendar în care în 2012 să putem discuta cine, cât şi cum doreşte, şi să finalizăm toate dezbaterile publice, şi, în 2013, imediat după alegerile din 2012, să trecem la organizarea administrativă în aşa fel încât să fie operaţională începând din 2014. Sigur, acest lucru nu înseamnă că alegerile din 2012 ar putea fi anulate, dar atunci am putea pregăti foarte exact şi foarte bine şi atunci poate că şi concluziile ar fi un pic diferite decât într-un an electoral, dacă vorbim de 2012. Eu vă spun că nu se poate ajunge la o soluţie cunoscând pe toţi actorii politici din acest moment şi toate poziţiile.

Se pot relua discuţiile oricând, dar efectiv, juridic, cu legea în Parlament, nu dau şanse de adoptare pentru acest proiect. Discuţiile trebuie însă purtate pentru că reforma administrativă este necesară, trebuie regândită cum să o abordezi. Eu am spus: 8 regiuni sunt prea puţine, putem vorbi de 12, de 14 sau de 15. Putem aduce în discuţie şi argumente despre care noi am vorbit, putem discuta de regiunile istorice, cum putem rezolva problema. Există câteva identităţi regionale şi nu aş vrea să ne axăm pe secuime şi pe chestii etnice neapărat, dar există şi Bucovina, există şi Moldova, există şi Oltenia. Nimeni nu contestă aceste identităţi regionale, există şi Banatul, există şi Crişana. Există Transilvania. Deci există câteva chestiuni, care din punctul meu de vedere, fac parte din patrimoniul românesc, uman, cultural. Şi toate aceste aspecte trebuie discutate la un moment dat dacă vrem să facem o treabă corectă, profundă, care va rezista cel puţin două trei-decenii, pentru că nu faci o reorganizare pentru un mandat.

UDMR a acceptat comasarea alegerilor, a fost un proiect politic important pentru PDL, dar a refuzat votul prin corespondenţă. Asta a dus la deteriorarea relaţiilor din interiorul coaliţiei?
Deloc. În ceea ce priveşte relaţiile la nivel naţional dintre cele două formaţiuni sau, dacă vorbim şi de coaliţie, trebuie să vorbim şi de grupul minorităţilor naţionale şi de UNPR, nu există nici o tensiune, nici un conflict. Noi am discutat mult şi bine despre comasarea alegerilor. Nu a fost proiectul nostru, să fie foarte clar. Noi nu am propus aşa ceva. A fost proiectul PDL şi noi am spus că putem accepta acest lucru după ce am făcut analizele interioare şi consultările interne în UDMR şi majoritatea colegilor noştri au spus, da, putem accepta. Nu era o unanimitate pentru acest proiect, nici la noi, şi am spus să păstrăm reprezentarea proporţională în Parlament, mai ales când noi am primit câteva propuneri din partea PDL-ului pentru schimbarea sistemului electoral. Am avut câteva analize, am venit cu o contrapropunere privind sistemul mixt care asigură o reprezentare proporţională pentru toate partidele.

Votul fiecărui cetăţean nu se pierde, se transformă într-un mandat. Cum nu am ajuns la nici o înţelegere, noi am spus că şi actualul sistem asigură o reprezentare proporţională, inclusiv cu hazardul introdus prin acest sistem, şi atunci am acceptat să lăsăm aşa. Noi dacă nu avem susţinere, nu are rost să insistăm pe sistemul mixt, cel german. Noi am avut o contraprunere la propunerea PDL-ului privind reducerea numărului de parlamentari şi noi am spus, domnule, dacă nu se poate şi nu exista consens de două-treimi pentru a se modifica Constituţia, hai să facem Camera Deputaţilor de 300 de reprezentanţi şi Senatul de 88. Ar fi fost o reducere, nu foarte puternică, dar totuşi s-ar fi produs o schimbare foarte importantă din punctul meu de vedere. Nu s-a putut şi atunci am acceptat doar comasarea şi am păstrat sistemul electoral. Şi vă spun, într-un an electoral să schimbi sistemul electoral nu este de dorit, nu ar fi nici posibil, nu ar fi nici corect.

"Colegiile electorale vor fi retrasate"

Mai este posibilă o reducere a numărului de parlamentari şi totodată o retrasare, o redesenare a limitelor actualelor colegii uninominale?
Se poate face acest lucru dacă vom avea datele recensământului într-o perioadă destul de apropiată pentru că nu poţi face asta în septembrie sau în octombrie 2012. Într-adevăr, pe norma de reprezentare trebuie efectuată o reducere, dar aceasta nu va fi semnficativă. Dacă se va opera, la referendum, o astfel de reducere, atunci ea nu va depăşi 10 %, chiar va fi sub 10% această reducere. Ceea ce am propus noi - 300 cu 88 - ar fi fost o reducere mai drastică trebuie să recunosc acest lucru, mai ales la Senat, dar şi la Camera Deputaţilor ar fi fost o reducere de peste 10%.

Şi cum veţi retrasa colegiile?
Prin hotărîre de guvern. Aici nu am schimbat nimic, s-a păstrat comisia parlamentară aşa cum s-a întâmplat în 2008. Aici nu am schimbat şi e bine să rămână aşa. Dacă nu am schimbat sistemul electoral, nu putem schimba nici trasarea colegiilor. A fost o discuţie la un moment dat să introducem în lege şi colegiile, cum au facut în Ungaria cei care guvernează în acest moment, dar eu am acceptat că nu este o variantă foarte bună să introduci în lege colegiile pentru că atunci pentru orice modificare, inclusiv să reduci numărul de parlamentari, trebuie să umbli la lege. Prin hotărâre de guvern, după discuţiile în comisia parlamentară, se va schimba dacă va fi cazul, pe datele recensământului dacă vor fi accesabile sau folosibile. Asta va însemna o reducere, dar nu prea mare.

"Nu am cum să-l înțeleg pe Antonescu"

În legătură cu relaţiile cu USL, am văzut în ultima vreme reacţii destul de tranşante ale domnului Antonescu care practic vă avertizează că nu veţi colabora politic după alegeri. Este un discurs cu miză electorală sau este o intenţie clară de a rupe relațiile cu UDMR?
În viaţa politică nu este bine să închizi uşile să pui un lacăt şi să pleci şi de acasă. Eu nu am cum să-l înţeleg pe domnul Antonescu când faci astfel de afirmaţii. Noi vrem să avem un dialog permanent cu societatea românească pentru că astfel nu se poate construi. Vreme de 22 de ani partidele româneşti - nu vorbesc de partidele extremiste- au avut o contribuţie importantă şi acest lucru se poate păstra prin dialog. Inclusiv cu domnul Antonescu. Acum este în opoziţie şi se visează a fi la putere, prin urmare e bine să laşi uşa întredeschisă, nu spun deschisă. Din punctul meu de vedere, acest dialog trebuie să existe.

Dacă USL şi acum trebuie să vorbim pe logica politică, trece pragul de 50%, nu are nevoie de nimeni, nici de PDL, nici de UDMR, nici de UDMR. Dacă pică sub prag au o problemă uriaşă.

Veţi avea de ales între USL şi Traian Băsescu, care este un actor important cu cărţi în mână...
Este o chestiune care trebuie discutată la momentul potrivit şi nu în 2011. Noi niciodată nu am făcut alianţe preelectorale. Eu cred că pentru România trebuie să avem o strategie coerentă de politici publice pe termen mediu. Pe termen lung nu trebuie făcute viraje uriaşe, dar nu depinde de noi. Responsabilitatea noastră este de a ne convinge electoratul şi de a fi o forţă puternică în Parlamentul României în 2012 şi, după aceea, putem sta şi în Opoziţie şi la guvernare, nu este nici o tragedie. Reprezentarea noastră în Parlamentul României este în interesul nostru, dar este şi în interesul României.

Dacă USL va câştiga alegerile cu peste 50% credeţi că prezenţa UDMR în opoziţie patru ani de zile va afecta formaţiunea dumneavoastră sau nu va faceţi griji în această privinţă?
Eu vă spun aşa: orice om politic doreşte să fie la guvernare nu în opoziţie. În al doilea rând, dacă ei câştigă peste 50% nu au nevoie de noi. Indiferent dacă suntem în opoziţie sau la guvernare noi vom căuta o colaborare cu toate forţele politice responsabile în privinţa relaţiilor interetnice, în privinţa relaţiilor româno- maghiare. Aşa cum am făcut şi când eram în opoziţie până în 1996 şi când eram susţinătorii domnului Năstase, dar nu eram în cabinet, între 2000- 2004. Dacă suntem o formaţiune serioasă, puternică, după 2012, în Parlamentul României, atunci până în 2016 avem timp să ne ocupăm de soarta noastră politică. Pe mine mă interesează în acest moment, din punct de vedere al alegerilor de anul viitor, să fim în parlament, cu proiecte credibile şi oameni credibili.

"Domnul Cristian Preda are nevoie de sclavi"

Unii colegi din PDL susţin că UDMR este, când în opoziţie, când la putere, mă refer la domnul Cristian Preda. Cum răspundeți?
Noi suntem două formaţiuni politice diferite. Nimeni nu ar trebui să creadă, inclusiv domnul Preda, că tot ce spune PDL este Sfânta Scriptură, Biblia pentru toţi. Nici noi nu credem că ce spunem noi este Sfânta Scriptură pentru PDL. Şi noi avem propriile nemulţumiri în ceea ce priveşte legea minorităţilor că nu au votat, nu au adoptat şi am spus ok discutăm mai târziu, aşteptam momentul potrivit, nu am pierdut decât timp, dar nu altceva. Aşa cum nici noi nu am fost de acord cu anumite chestiuni care au venit de la PDL, dar acest lucru este absolut firesc. Suntem două formaţiuni politice diferite. Domnul Preda bănuiesc că are nevoie de sclavi, are nevoie de yesmeni care, dacă domnul Preda visează ceva, atunci restul salută şi merg mai departe. Domnul Preda şi vorbesc prea mult despre domnul Preda şi mă opresc, domnul Preda înţelege prea puţin din politică.

Credeţi că actualul guvern îşi va duce mandatul până la capăt sau coaliţia se va destrăma înainte de alegerile de la sfârşitul anului viitor?
Nu este în interesul nostru să se întâmple, nu este în interesul României să se întâmple aşa ceva şi noi în anumite limite- nu putem accepta anumite chestiuni, aşa cum nici PDL nu poate accepta - noi vom fi pentru a păstra coaliţia până la sfârşitul mandatului şi de a guverna în 2012 responsabil. Faţă de cetăţean şi, în această situaţie, faţă de criza economică prelungită şi eu vreau să sper că acest interes este un interes naţional până la urmă şi la alegeri se tranşează. Dacă câştigă opoziţia actuală asta este viaţa, dacă nu câştigă opoziţia iarăşi nu este nicio problemă, e vorba de dorinţa cetăţenilor, dar eu cred că până la sfârşitul lui 2012, până la alegeri, aşa trebuie să mergem. Nu va depinde de noi.

ANI, în goană după rating cu presiuni şi cercetări de parlamentari

Cât de credibilă este activitatea ANI pentru UDMR? Mai mulţi parlamentari ai Uniunii au primit verdicte negative. Chiar astăzi (marţi- n.red.) ANI a constatat că Marko Attila este în conflict de interese.
Nu este vorba de un verdict scris. Este un răspuns la o chestiune de genul «ce părere aveţi». Nu este corect să dai astfel de păreri. Dacă eşti o instituţie serioasă sau vrei să pari o instituţie serioasă, atunci nu-ţi dai cu părerea până nu vezi cazul şi nu analizezi. Dacă faci acest lucru atunci te poţi duce la televiziuni şi căuta rating.

Asta face ANI în momentul de faţă?
De foarte multe ori, din punctul meu de vedere. Aici este vorba de o instituţie pe care noi am înfiinţat-o. Era o decizie politică la noi, în România, nu în altă parte. Este o instituţie care nu are corespondent în Europa, restul este o apreciere a fiecăruia. Este necesară lupta împotriva corupţiei şi este necesară o responsabilitate din partea fiecărui actor fie că este vorba de ANI, fie că este vorba de parlamentari. Până acum eu am văzut foarte puţine verdicte date de justiţie, nu de ANI, pentru că ANI nu este o instituţie care ţine de justiţie, nu face parte din justiţia românească.

Eu până acum nu am văzut verdicte irevocabile din partea justiţiei. Când văd astfel de cazuri atunci spun că, într-adevăr, direcţia şi procedura urmărită de ANI este corectă. Trebuie să vă spun că este o altă abordare când vorbim de votul parlamentarilor. Eu nu pot să fiu de acord că, domnule, dacă tu, la un moment dat, indiferent despre ce este vorba, despre ANI, despre Constituţie, despre pensii, sau despre scutul antirachetă te pronunţi într-un fel sau altul, atunci imediat eşti luat la rost şi eşti verificat de ce ai votat, cum ai votat. Atunci nu mai are niciun sens parlamentarismul şi democraţia. Votul imperativ este interzis şi aici fiecare parlamentar votează cum consideră. Pentru votul respectiv nu poate fi tras la răspundere. Eu am multe exemple de parlamentari care au votat într-un fel şi au fost imediat cercetaţi, întrebaţi, nu ştiu ce. Eu nu cred în coincidenţe în politică.

Totuşi avem o oarecare experienţă şi de aceea când vorbesc eu despre această instituţie şi despre această relaţie eu spun că trebuie făcut în aşa fel încât să existe încredere reciprocă. Clasa politică să ştie că ANI nu funcţionează împotriva politicianului român în general. Urmăreşte doar nişte principii, nişte legi, nişte incompatibilităţi, nişte conflicte de interese, dar nu face din acest joc un joc politic şi ANI trebuie să înţeleagă că Parlamentarul are o părere acest lucru nu trebuie pedepsit imediat. Nu are o părere ca să facă rău cuiva, indiferent cum pare la prima vedere. Putem vorbi despre parlamentari, dacă este imoral să-ţi angajezi nevasta, fiica, lucru cu care eu nu sunt de acord pentru că este imoral, dar juridic este o chestiune limpede: nu este conflict de interese şi mai ales după ce chestiunile astea au fost stabilite în Parlament.

Va lua în discuţie conducerea UDMR situaţia domnului Marko Attila?
Pe articole de presă noi în UDMR nu discutăm nimic.

Nevoie de consens politic pe guvernanţa fiscală

În legătură cu modificarea Constituţiei în sensul celor convenite la ultimul Consiliu European, a fost o eroare a premierului Emil Boc să introducă şi alte teme pe lângă acest subiect?
Dacă este în interesul României să acceptăm această guvernare fiscală, această disciplină fiscală şi pentru acest lucru să fim credibili, să fim acceptaţi, să fim consideraţi parteneri serioşi, trebuie să amendăm Constituţia şi, din punctul nostru de vedere, este în interesul nostru, este un subiect naţional, un interes general pentru toată societatea românească, atunci eu spun da.

Cu toţii trebuie să facem un compromis absolut constructiv şi trebuie să renunţăm la alte teme importante şi pentru unii şi pentru alţii. Şi eu am multe teme, dar am spus, domnule, dacă ne înţelegem pe cele două trei-chestiuni, atunci nici noi nu vom deschide discuţii pe alte subiecte, niciun alt subiect. Condiţia este să acceptăm cu toţii, şi opoziţia şi cei de la Putere, putem să facem un pact naţional pe acest lucru. Scoatem toate dezbaterile populiste care oricum vor fi politice anul viitor în 2012, fiind un an electoral. Dar oricum nu ne ajută şi nu ne serveşte cu nimic dacă nu vom introduce în dezbaterile publice aceste două subiecte: 0,5% deficit structural şi datoria publică sub 60%.

Cine şi ce teme mai introduce, nu pot să spun că este o eroare, este o încercare, dar atunci ţii cont de interesul naţional , de interesul general şi faci un compromis. Eu de la bun început nu am vrut să introduc alte elemente în acestă discuţie şi am spus, domnule, nu, într-adevăr , este o discuţie tehnică cu conotaţii politice puternice pe termen mediu şi lung.

"UDMR a pierdut foarte puțin electorat"

UDMR, din propriile sondaje, are vreo problemă cu atingerea pragului de 5%?
Dacă mâine s-ar organiza alegerile atunci nu am avea. Am pierde poate câteva mandate, dar nu am avea o problemă cu pragul de 5%. Dacă vă uitaţi în sondaje, suntem clasaţi între 4 şi 7 procente, nu am avea nici o problemă. Şi în 2000, şi în 1999, 2004, 2003 erau sondaje de la 3 la 6%. Aici când faci sondaje la nivel naţional pe un eşantion de 1200-1300 de oameni , nu are cum să fie valabil pentru comunitatea maghiară pentru că din electoratul nostru intră 50-60, maxim 70 de etnie maghiară din zona noastră care nu au cum să fie reprezentantive.

Astăzi, în schimb, sondajele arată că noi nu am pierdut electorat, am pierdut puţin, dar nesemnificativ din cauza condiţiilor economice şi fiscale. Sigur, sunt nemulţumiri peste tot, dar în 2012 problema şi responsabilitatea noastră, scopul nostru este de a recupera acest electorat care nu s-a dus nicăieri, nu se regăseşte nici la Tokes, nici la Szasz, nici la PDL, nicăieri. Sunt cei care în acest moment nu ar ieşi la vot.

Normalizare cu FIDESZ, descurajare a relaţiilor cu extremiştii Jobbik. Îndemn la unitate către Tokes

Cum mai este relaţia UDMR cu FIDESZ? La congresul la care dvs. aţi fost ales preşedinte a existat o dezbatere destul de tensionată pe tema sprijinului pe care FIDESZ îl acordă lui Laszlo Tokes.
Eu anul trecut şi până în februarie am spus că interesul nostru, al UDMR, este de a restabili relaţii cu FIDESZ şi premierul Orban. Am încercat să mă ţin de cuvânt şi cred că am reuşit. Am avut două întâlniri mai consistente cu premierul Orban în acest an, dar am mai avut şi alte discuţii şi cu altţi politicieni şi eu pot să vă spun că în acest moment relaţia noastră este una corectă, una de parteneriat, ca două formaţiuni politice care fac parte din aceeaşi familie politică. Suntem noi la guvernare în România, guvernează FIDESZ în Ungaria.

Cele două ţări au foarte multe interese comune. Relaţiile româno-maghiare nu pot fi rezolvate fără aportul nostru şi noi suntem interesaţi de relaţii de colaborare şi de relaţii de parteneriat şi între cele două ţări, şi între cele două comunităţi. Plus există un alt pachet privind comunităţile maghiare de dincolo de graniţe ale Ungariei şi acolo există un interes. Cine nu doreşte să nu ia în considerare că UDMR este reprezentanta legitimă şi politică în Parlamentul României pentru comunitatea maghiară. Din acest punct de vedere nu trebuie şi nu poate fi ocolită formaţiunea noastră şi discuţiile noastre cu premierul Orban au fost foarte constructive. Ne cunoaştem de foarte mult timp şi eu cred că suntem pe un traseu foarte bun în ceea ce priveşte această relaţie. În opt-nouă luni de zile noi am reuşit să schimbăm direcţia. Vom avea întâlniri, discuţii în continuare.

Asta înseamnă că FIDESZ nu va avea favoriţi la următoarele alegeri?
Nu pot să vă spun eu acest lucru pentru că noi nu suntem în competiţie cu Tokes sau cu alţii pentru a obţine dragostea FIDESZ.

Dar genul ăsta de sprijin poate avea un impact direct asupra împărţirii voturilor comunităţii maghiare între UDMR şi domnul Tokes.
Eu nu neg acest lucru dar toţi cei care sunt oameni responsabili trebuie să ştie foarte bine că orice împărţire a electoratului pune în pericol reprezentarea comunităţii maghiare în parlament. Dacă nu este reprezentată această comunitate numeroasă, câţi suntem 1,3- 1,4 milioane, vom vedea că nu ştim, şi nu se discută în interiorul parlamentului, în instituţiile politice, democratice problemele comunităţii maghiare şi relaţiile româno- maghiare atunci s-ar putea foarte repede să pierdem ceea ce am câştigat în 22 de ani.

Influenţa crescândă a extremiştilor din Ungaria va crea o tensiune şi în România?
Este îngrijorător cum creşte Jobbik în Ungaria, cel puţin pentru noi şi eu sper că influenţele la noi nu vor fi semnificative. Noi de la bun început am spus că există o limită în ceea ce priveşte relaţiile directe şi instituţionale şi în România, şi în Ungaria, şi în orice zonă din această lume când trebuie să te opreşti. Jobbik nu este, din acest punct de vedere, un partener instituţional pentru noi: ne cunoaştem, ne salutăm, dar pe mine mă îngrijorează orice extremism în politică.

Roşia Montană: "Ar fi trebuit să se întâmple acum zece ani"

Ce perspective are în acest moment proiectul Roşia Montană? Când credeţi va fi deblocat?
Există mai multe discuţii. Aşteptăm, fiindcă aşa a fost stabilit la o şedinţă de guvern, domnul Ariton să aibă nişte discuţii sau, mă rog, compania de la Deva, cei care sunt în contract să aibă nişte discuţii cu proprietarii majoritari, să vedem dacă participaţiunile statului pot fi mărite, pot fi crescute, ca şi redevenţa dacă poate să fie mărită.

În al doilea rând analizele trebuie duse până la capăt în comisia tehnică, la Ministerul Mediului. Eu pot să vă spun că există un certificat de descărcare arheologică cu nişte condiţii foarte severe pentru patrimoniul arheologic şi pentru patrimoniul construit doar pentru masivul Cârnic, dar Masivul Cârnic încă nu a fost declasat- este monument în continuare şi protejat ca atare- şi în acest moment sunt discuţii, dacă nu mă înşel, pentru capitolele 8 şi 9, în CAT. După aceea trebuie o discuţie foarte serioasă în coaliţie şi în guvern, pentru că trebuie o aprobare în guvern, dar ceea ce pe mine mă interesează ca şi ministru al Culturii este să avem toate măsurile luate pentru a păstra tot ce se poate păstra din patrimoniul construit şi din patrimoniul arheologic. În acest moment, tot ce înseamnă avizul de descărcare arheologică şi tot ce înseamnă cadrul legal instituţional asigurat pentru această protecţie va asigura 85% din patrimoniul cultural de la Roşia Montană o supravieţuire şi o păstrare.

Dacă mergeţi acolo veţi vedea o degradare zilnică continuă. Restul, mi-e greu să spun despre problemele de mediu şi despre economie, dar important este ca beneficiarii să fie cetăţenii României, în primul rând, şi statul român dacă vorbim despre această bogăţie şi într-o astfel de perioadă de criză să avem posibilitatea să creem locuri de muncă pentru 20- 25 de ani şi poate cel mai important lucru este sănătatea oamenilor. Să nu existe riscul, sau acest risc să fie diminuat cât se poate de mult, de a afecta sănătatea oamneilor din acea zonă, sau din vecinătatea mai îndepărtată pentru că totuşi vorbim despre lucruri care au o influenţă regională mult mai mare. Aceste lucruri trebuie să fie foarte bine analizate. Nu ştiu când se va întâmpla o decizie definitivă. Din punctul meu de vedere ar fi trebuit să se întâmple acum zece ani.