Căutare

Uniunea Europeană nu poate rezolva singură problema incluziunii sociale a romilor, una dintre problemele aflate pe agenda UE mai ales după cazurile de repatrieri din Franţa, fiind nevoie de acţiune comună din partea statelor membre, dar şi a societăţii civile a declarat comisarul Laszlo Andor, astăzi, la conferinţa „Contribuţia fondurilor europene la integrarea populaţiei Roma”, organizată de Comisia Europeană, în Bucureşti.

Oficialul a declarat că i se pare „inacceptabilă” situaţia romilor tineri care „au aceleaşi speranţe şi visuri ca ceilalţi de vârsta lor, dar nu au aceleaşi oportunităţi”, mai ales în contextul unei Europe care îmbătrâneşte şi care are nevoie de cât mai mulţi cetăţeni activi pe piaţa muncii. Ca atare, a adăugat acesta, „avem o responsabilitate comună faţă de cele 10-12 milioane de indivizi care alcătuiesc cea mai mare minoritate etnică a Europei”.

Monitorizare pe romi

În plus, Andor a atras atenţia tuturor statelor membre UE că se află într-un proces de monitorizare, până la sfârşitul anului, privind modul în care au fost folosite fondurile structurale pentru a combate excluziunea romilor. Mai mult, în primăvara anului viitor, va fi definitivată şi strategia UE privind populaţia de etnie romă, care va deveni obligatorie pentru toate statele membre, incluzând chiar şi sancţiuni, a explicat comisarul.

Printre problemele semnalate atât de comisarul pe incluziune socială, cât şi de reprezentanţii executivului şi ai societăţii civile pleacă în special de la lipsa educaţiei, care le reduce tinerilor şansa la o viaţă decentă: loc de muncă, locuinţă adecvată, condiţii mai bune de trai, care creează un cerc vicios al dezavantajelor. „Vom putea să spargem acest cerc, dacă adoptăm o abordare multidimensională, pe termen lung”, a adăugat comisarul european.

Fonduri folosite „ineficient”

Şi mesajul preşedintelui Traian Băsescu susţine că este nevoie de implicarea factorilor de decizie de la nivel înalt, la nivel european, având în vedere că „romii continuă să fie cea mai săracă etnie din Uniunea Europeană”. În plus, reprezentantul guvernului, vicepremierul Marko Bela, a spus că „nu pot fi rezolvate problemele etniilor fără implicarea lor” şi o strategie este eficientă doar dacă „romii participă la elaborarea, aplicarea şi monitorizarea ei”.

Pe de altă parte, reprezentanta opoziţiei, deputatul PSD Oana Mizil, a declarat că situaţia romilor este rezultatul modului în care românii, şi europenii de asemenea, se poartă cu ei, susţinând că este nevoie de expertiza oamenilor cu pregătire în domeniul incluziunii, aduşi chiar din rândul lor. „Cum îi tratezi, aşa te tratează. (...) Este nevoie de experţi independenţi în integrare socială şi de utilizarea eficientă a fondurilor europene, deşi până acum nu au avut efect asupra romilor. Ei trebuie trataţi ca pe oricare dintre cetăţenii europeni şi trebuie, de asemenea, responsabilizaţi la nivel social, să ştie că societatea nu dă nimic pe degeaba, cum ar fi condiţionarea acordării ajutorului social de trimiterea copiilor la şcoală”, a declarat Mizil.

Directorul executiv al Alianţei Civice a Romilor din România, David Mark, susţine că „asistăm la o deteriorare continuă a situaţiei romilor”, acuzând „regresul politicilor naţionale cu impact în comunităţile de romi, cum ar fi mediatorul şcolar, sanitar şi experţii locali romi”. Mark a adăugat că nici fondurile structurale destinate romilor nu sunt folosite corect, iar la nivel european lipseşte „asumarea politicilor pentru romi pe termen mediu şi lung”.

Centrul Român de Politici Europene a publicat ieri concluziile unui raport prin care se evidenţiază că una dintre piedicile aderării României la spaţiul Schengen este lipsa integrării minorităţii rome.