Căutare

La întâlnire au participat din cinci etnici maghiari şi cinci romi, comisarul şef Kaszoni Fekete Titusz, din partea IJP Harghita, primarul comunei, Gergely Andras, Sandor Csilla de la Biroul JudeĹŁean pentru Rromi, precum şi Ioni Geza, de la AsociaĹŁia Romilor Harghita.

În Sânmartin au fost prezenĹŁi, luni seara, şi reprezentanĹŁii Asociatiei Romani Criss, Marian Mandache şi Tabă Stănică, precum şi Vaszi Robert Janos, din partea AsociaĹŁiei Şanse Egale. Cei trei erau nemulĹŁumiĹŁi de faptul că nu au fost lăsaĹŁi să participe la şedinĹŁa comisiei de dialog, spunând că au venit pentru a identifica problema şi a contribui la rezolvarea ei. "Nu suntem aici pentru a apăra infractorii. Ei trebuie să răspundă în faĹŁa legii, fie că fac parte din comunitatea rromă sau cea majoritară", a afirmat Tabă Stănică.

Acesta a mai adăugat că a trecut deja o săptămână de când romii sunt pe drumuri sau în păduri şi  nu e drept ca pentru faptele câtorva dintre ei să plătească cu toĹŁii, chiar şi minorii. "Nu ne substituim autorităţilor. Romii sunt cetăţeni români, responsabilitatea revine autorităţilor", a afirmat Marian Mandache.

Imediat după şedinĹŁa de la primărie, peste 200 de persoane s-au adunat în centrul satul, aşteptând soluĹŁii din partea membrilor comisiei de dialog. Totuşi, oamenii sunt circumspecĹŁi şi cred că singura soluĹŁie ar fi ca romii să părăsească comuna.

"Dacă legea ar fi lege şi pentru ei (romi - n.r.), dacă ar fi pedepsiĹŁi de instanĹŁele judecătoreşti aşa cum sunt pedepsiĹŁi toĹŁi cetăţenii acestei ţări care comit fapte antisociale, nu am fi ajuns aici. Însă ei sunt pur şi simplu încurajaĹŁi să ne agreseze şi să ne tâlhărească, fiind conştienĹŁi că, dacă nu comit crimă, nu primesc pedeapsă cu închisoarea. Teroarea psihică la care suntem supuşi zi de zi, furturile sistematice nu sunt şi ele un fel de crimă, oare? Amenzile nu le bagă în seamă, nu le plătesc. Mai mult, îşi educă copii să fure şi să ameninĹŁe cu cuĹŁitul pe bătrâni sau pe copii, fiind conştienĹŁi că, fiind minori, legea nu prevede închiderea lor. Chiar eu am fost înjunghiat în propria-mi casă de către ei. Ce să mai spun?", a spus unul dintre sătenii disperaĹŁi, Potyo Gyula.

"Suntem terorizaĹŁi zi şi noapte. Nu ne putem lăsa copiii sau nevestele la magazin, pe drum  de teama de a nu fi bătuĹŁi şi jefuiĹŁi, chiar şi în plină zi. Mai mult, nu suntem în siguranţă nici măcar în ograda noastră. Mi-au descoperit casa luând ĹŁiglele de pe acoperiş, şi au furat grâul pe care-l aveam depozitat în podul casei. Când le-am spus că am să-i reclam, m-au ameninĹŁat că îmi dau foc la casă. Nu mai putem suporta să fim terorizaĹŁi, vrem să plece de aici. Oricum, majoritatea lor nu s-au născut în Sânmartin, casele şi le-au construit pe pământurile noastre, fără autorizaĹŁie", a spus şi Salamon Andras, locuitor al comunei.

Unul dintre membrii comisiei de dialog de la primărie, Csillag Geza, a declarat: "Suntem furaĹŁi şi ameninĹŁaĹŁi de ĹŁigani sistematic de 20 de ani. Am ajuns să ne lăsam pământurile necultivate, după ce am încercat, în van, ca şi în evul mediu, să ne înconjurăm terenurile cu şanĹŁuri adânci, pentru a apăra recolta noastră de ei. Să ştiĹŁi că nu fură pentru a supravieĹŁui".

În comună domneşte o stare conflictuală de aproximativ două săptămâni, după ce, în duminica Rusaliilor catolice, ĹŁiganii au agresat doi tineri, bătându-i cu coasa, doar pentru că cei doi le atrăgeau atenĹŁia că şi-au lăsat caii la păscut pe terenul lor. În aceea zi, sute de oameni s-au adunat şi au hotărât să-şi facă dreptate singuri, gonind ĹŁiganii din comună, dând foc la trei colibe şi spărgând geamurile mai multor case.

Sursa: NewsIn