Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 14.02.2009
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: ştiri
Autorul articolului: Cristian Oprea
Titlul articolului: Băsescu reia şi întăreşte declaraţia de la Budapesta privind imposibilitatea acordării autonomiei teritoriale pentru Ţinutul Secuiesc
Acces online: https://www.cotidianul.ro/basescu_reia_si_intareste_declaratia_de_la_budapesta_privind_imposibilitatea_acordarii_autonomiei_teritoriale_pentru_inutul_secuiesc-73477.htm


Preşedintele Traian Băsescu a refuzat să discute cu liderii administraĹŁiei publice locale din judeĹŁele Harghita şi Covasna despre autonomia Ţinutului Secuiesc în afara prevederilor ConstituĹŁiei României.

Şeful statului român a declarat, sâmbătă, la Covasna, că “autonomii teritoriale în interiorul teritoriului României nu pot fi create”. Precizarea a venit după ce lideri ai etniei maghiare l-au apostrofat pentru că, într-o declaraĹŁie de la Budapesta a respins cateoric ideea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Traan Băsescu a făcut aceste precizăriîntr-o conferinţă de presă pe care a susĹŁinut-o la finalul dialogului de peste cinci ore cu primari şi preşedinĹŁi de consilii judeĹŁene din judeĹŁele Covasna şi Harghita.

Şeful statului a citit, pentru a-şi justifica poziĹŁia inflexibilă în această privinţă, prevederile articolelor 1 şi 152 din ConstituĹŁia României. După cum a arătat Traian Băsescu cele două texte constituĹŁinale statuează caracterul unitar şi indivizibil al statului român şi respectiv prevede imperativ că acest caracter nu poate face obiectul unei revizuiri a legii fundamentale.

Preşedintele României a insistat asupra faptului că doar în urma unei legi date Parlament şi a aprobării acesteia prin Referndum, de către două treimi dintre cetăţeni, articolulele 1 şi 152 din legea fundamentală ar putea fi modificate, în sensul dorit de etnicii maghiari.

“Ca şef de stat nu pot ieşi din interiorul prevederilor constituĹŁionale.

Autonomii teritoriale în interiorul teritoriului României nu pot fi create. Prevederile articolului unu nu pot fi revizuite.PoziĹŁiile mele sunt tranşante, fără echivoc şi nu pot face subiect de negociere în ceea ce mă priveşte. Sunt, în scimb, un susĹŁinător fără rezerve al accelerării proceselor de descentralizare”, a explicat şeful statului.

Traian Băsescu a respins acuzaĹŁiile potrivit cărora prin decalaraĹŁiile sale de la Budapesta a jignit comunitatea maghiară şi, mai mult, repetat acea declaraĹŁie:”A propos de retragerea declaraĹŁiei de la Budapesta, aş vrea să o mai fac odată aici: ConstituĹŁia României nu permite niciodată autonomie teritorială. Indivizibil este teritoriul României. In-di-vi-zi-bil. Consider că n-am jignit pe nimeni. În calitate de şef de stat am apărat ceea ce scrie în ConstituĹŁia României”.

Şeful statului i-a acuzat de miniciună pe liderii UDMR: “Am convingerea că niciun politician maghiar nu s-a dus la niciun cetăţean onest din aceste judeĹŁe ca atunci când vorbesc de autonomia teritorială să le explice ce prevede ConstituĹŁia la articolul 1 şi 152. Sunt convins că secuii sunt oameni cinstiĹŁi şi cu respect de lege, n-ar fi tolerat să fie minĹŁiĹŁi”.

Răspunzând unei întrebări despre preconizatul referendum pentru declararea autonomiei Ţinutului Secuiesc, Traian Băsescu a avertizat că: “Referendumul local nu poate fi opus unei legi organice. Orice referendum trebuie să respecte ConstituĹŁia. Lucrul esenĹŁial e să respectăm liniile, atribuĹŁiile stabilite de ConstituĹŁie. Cred că ar trebui oprite pentru că nu sunt productive. Nefiind fundamentate constituĹŁional, nu fac decât să creeze tensiuni. Dacă acesta e obiectivul unor partide, nu cred că e cel mai bun lucru”.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, declara, pe 20 ianuarie, după prezentarea raportului Comisiei prezidenĹŁiale pentru revizuirea ConstituĹŁiei că: ”Trebuie regândită definiĹŁia de stat naĹŁional, trebuie regândit statutul limbilor minorităţilor, al limbii maghiare la nivel regional. La nivel regional ar trebui să primească un alt statut decât acum, problema autonomiei administrative a unor zone sau a autonomiei culturale a minorităţilor. Deci, dacă avem o abordare radicală faţă de ce avem în acest moment în ConstituĹŁie, atunci trebuie s-o avem inclusiv în domeniul relaĹŁiilor interetnice”.

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât ĂŽn limba română cât şi ĂŽn limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  În viitoare analize.