Monitorizare de presă

Căutare

Cuvânt cheie

Organ:

Tematica:



Numele cotidianului: Cotidianul
Anul şi data apariţiei: 18.07.2009
Tematica: discursul vis a vis de autonomie
Categoria articolului: ştiri
Titlul articolului: Marko Bela: Următorii 20 de ani vor trebui să fie perioada regionalizării şi realizării autonomiilor
Acces online: https://www.cotidianul.ro/marko_bela_urmatorii_20_de_ani_vor_trebui_sa_fie_perioada_regionalizarii_si_realizarii_autonomiilor-92304.html


Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat, vineri seara, la Universitatea de Vară de la Tuşnad, că în următoriii 20 de ani va trebuit demolat statul centralizat, astfel încât să fie realizate diferite forme de autonomii, transmite corespondentul NewsIn.

În cadrul dezbatrerii temei „Despre necesitatea autonomiilor. Politică naţională 2009-2029”, Marko Bela a subliniat, după ce a făcut un scurt bilanţ al celor 20 de ani trecuţi de la căderea comunismului, că în următorii 20 de ani vor trebui realizate descentralizarea statului şi diferitele forme de autonomii. „În cei 20 de ani care au trecut, s-a reuşit realizarea mai multor obiective.

De exemplu democraţia parlamentară, pluripartitismul. Mai mult sau mai puţin s-a realizat şi retrocedarea bunurilor naţionalizate şi integrarea în UE. Un alt scop fundamental, normalizarea relaţiei româno-maghiare în prezent se află pe o linie de demarcaţie, deoarece, din punctul de vedere a drepturilor individuale, s-au născut rezultate importante, dar, în ceea ce priveşte drepturile colective, ne aflăm în faţa unor încercări grele”, a spus Marko Bela.

Potrivit sursei citate, în următoarele două decenii trebuie realizată descentralizarea, iar instituţiile care se află în prezent în subordinea guvernului vor trebui direcţionate în subordinea administraţiilor locale. Marko Bela a mai afirmat că descentralizarea de drept este primul pas spre realizarea diferitelor forme de autonomii, după care trebuie să urmeze regionalizarea.

„După descentralizare trebuie să urmeze regionalizarea, şii în acelaşi timp, trebuie să fie realizate autonomiile caracteristice, care ar oferi Ţinutului Secuiesc, sau în cazul autonomiei culturale, independent de regiune, întregii comunităţi maghiare din Transilvania, drepturi speciale”, a spus Marko.

Potrivit acestuia, se poate accepta doar regionalizarea în care Transilvania va deveni o regiune de sine stătătoare. „Transilvania este o entitate caracteristică pe care putem să o negăm, dar care intotdeauna îşi va impune entitatea proprie”, a spus preşedintele UDMR.

Marko consideră o mare încercare a următorilor 20 de ani şi integrarea în UE. Potrivit acestuia, aderarea înseamnă doar un început, deoarece integrarea este un proces lung, aşa cum nu s-a realizat nici desfiinţarea graniţelor dintre ţările Uniunii. „De vreme ce vorbim despre Legea limbii din Slovacia sau destituirea directorilor maghiari există între noi graniţe”, a afirmat Marko.

Referitor la şansele unei legi a autonomiei, Marko susţine că o vor înainta când consideră că Parlamentul o va şi vota. Acesta a amintit că, în 2001, s-a reuşit crearea unor condiţii optime, datorită căror a fost votată Legea administraţiei publice locale, care asigură pe scară largă folosirea limbii materne. „Vom înainta proiectul de lege, aşa cum am înaintat şi proiectul referitor la autonomia culturală (...), când vom vedea că avem şanse minime de a izbuti”, a afirmat Marko Bela.

La finalul discursului, acesta a afirmat că aşteaptă cu nerăbdare ce va spune despre autonomie sau sau despre consecinţele aplicării OU 37 în Secuime preşedintele României, care va participa sâmbătă la Universitatea de Vară de la Tuşnad. NewsIn

  • Despre baza de date

Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.

În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.

Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date  în viitoare analize.