Căutare

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a declarat marţi că, în contextul "schimbărilor radicale" preconizate asupra Constituţiei, Uniunea susţine introducerea unor drepturi colective minorităţilor, care să denote "regândirea relaţiilor interetnice".

"În domeniul minorităţilor, noi în acest moment avem dispoziţii bune în Constituţie. Ceea ce dispune Constituţia în legătură cu minorităţile este un lucru bun – drepturi privind învăţământul în limba maternă şi dreptul de utilizare a limbii materne în administraţie, justiţie, în instituţiile de stat. Dar acestea sunt de fapt drepturi individuale. Dacă regândim Constituţia, trebuie să ne gândim şi la drepturile colective ale minorităţii. În plus, o altă schimbare radicală, nu neapărat legată de drepturile colective - o lărgire a drepturilor pe care le avem şi-n acest moment - un statut regional, zonal, oficial privind limba maghiară (...) o a doua limbă în acele zone", a explicat Marko.

"Dacă există intenţia de a schimba radical Constituţia, ceea ce trebuie foarte bine discutat, atunci după părerea UDMR nu am putea face acest lucru fără să regândim relaţiile interetnice", a adăugat el."Trebuie regândită definiţia de stat naţional, trebuie regândit statutul limbilor minorităţilor, al limbii maghiare la nivel regional.

La nivel regional ar trebui să primească un alt statut decât acum, problema autonomiei administrative a unor zone sau a autonomiei culturale a minorităţilor. Deci, dacă avem o abordare radicală faţă de ce avem în acest moment în Constituţie, atunci trebuie s-o avem inclusiv în domeniul relaţiilor interetnice", a afirmat Marko, în opinia căruia raportul Comisiei prezidenţiale propune "schimbări radicale".

La capitolul "deziderate bune" propuse de Comisia prezidenţială, Marko le-a inclus pe cele legate de descentralizare, de reîmpărţirea administrativă a României, "dar nu în aşa fel cum se semnalează în raport, 9 până la 12 regiuni administrative, ceea ce înseamnă că nu luăm în considerare componenţa etnică a diferitelor zone". "Nu am accepta o astfel de reîmpărţire, numai dacă ne-am gândi la cel puţin 15-16 regiuni", a afirmat Marko. De altfel, Marko a afirmat că se poate accepta un sistem unicameral, care ar simplifica situaţia prezentă, "dar o soluţie mult mai bună ar fi un sistem bicameral real, prin care Camera Deputaţilor ar fi camera politică, aleasă pe criterii politice, şi Senatul ar fi o cameră care ar reprezenta judeţele sau regiunile, oricum diferetele zone din România". Preşedintele Uniunii a menţionat că, în primul rând, ar trebui să difere modalitatea de alegere şi de reprezentare ale celor două camere, precum şi atribuţiile lor.

Marko a precizat totuşi că modificarea Constituţiei nu este o prioritate pe termen scurt, chiar dacă a admis că, din anumite puncte de vedere, unele schimbări sunt "necesare" şi "urgente". Liderul Uniunii a subliniat că formaţiunea sa nu este de acord cu împingerea sistemului politic spre un regim prezidenţial, ci spre întărirea rolului Parlamentului. El a mai precizat că nu crede că este cazul gândirii în acest moment a unei noi Constituţii, "aşa cum s-a făcut în '90-'91".

Întrebat dacă UDMR contează pe faptul că Peter Eckstein Kovacs, în calitate de consilier prezidenţial, ar facilita sprijinul preşedintelui pentru propunerile Uniunii de modificare a Constituţiei, Marko a afirmat că speră ca prezenţa sa la Cotroceni să ajute "în rezolvarea, clarificarea unor probleme". "Dar în ceea ce priveşte Constituţia, influenţa preşedintelui contează mai ales prin influenţa avută asupra unui partid, asupra întregii coaliţii guvernamentale, dar totuşi partidele şi societatea civilă şi alţi actori ai vieţii publice ar trebui să-şi spună părerea în legătură cu modificarea Constituţiei", a încheiat el.

Comisia prezidenţială pentru analizarea regimului politic şi constituţional din România şi-a prezentat raportul, prilej cu care Traian Băsescu şi-a exprimat opţiunile proprii privind modificare Constituţiei - regim semiprezidenţial coerent, definirea mecanismelor dizolvării Legislativului, un sistem unicameral, eliminarea oricărui privilegiu al aleşilor care comit fapte penale, limitarea drastică a reglementării prin ordonanţe, un decupaj administrativ cu 9-12 judeţe sau regiuni şi o autonomie locală veritabilă, recrediblizarea Curţii constituţionale, introducerea referendumului obligatoriu, regândirea rolului şi structurii CSM, definirea clară a tuturor drepturilor cetăţenilor. NewsIn