Premierul Ungariei, Ferenc Gyurcsany, consideră că temerile legate de obţinerea autonomiei culturale de către minorităţile naţionale sunt exagerate şi a apreciat că în România există "o înţelegere mult mai mare" în prezent faţă de acest subiect, comparativ cu anii anteriori. “Există ţări vecine Ungariei în care să pronunţi cuvântul autonomie este aproape o blasfemie. În alte ţări este o flexibilitate şi o colaborare cu mult mai mare . În acest domeniu, în România, există o înţelegere mult mai mare decât acum câţiva ani faţă de acest fenomen al autonomiei”, a declarat marţi premierul ungar, la finalul şedintei comune a guvernelor român şi ungar, care a avut loc la Szeged. El a apreciat că în Europa Centrală ideile legate de autonomie sunt “destul de colorate şi controversate”, unele dintre acestea făcând legătura dintre autonomia culturală şi segregare. “În mai multe ţări autonomia este etichetată ca o intenţie pentru segregare. Se crede că autonomia este calea spre dezintegrare. Eu văd aici nişte temeri exagerate legate de autonomie. (…) Ungaria consideră că avem nevoie de linişte şi pace într-o Europă multiculturală”, a spus premierul Ungariei. Gyurcsany a declarat că, în opinia sa, minorităţile etnice naţionale au dreptul la propria identitate şi dreptul de a-şi ocroti propria limbă şi consideră că, dacă o anumită naţionalitate încearcă să valideze forme ale autonomiei culturale precum şcolile sau ziarele, acest lucru poate fi susţinut, pentru că îmbogăţeşte valorile unei ţări “prin colorit şi capacitatea de cooperare”. Şeful Executivului de la Budapesta a declarat că, în ceea ce priveşte autonomia culturală din România, sarcina revine UDMR. “Cine poate şti mai bine prin ce mod se poate ajunge la obiectivele maghiarilor din România decât cei care au fost aleşi ani la rândul de comunitatea maghiară din România şi care au răspundere în guvernarea din România?”, a întrebat retoric Gyurcsany. El a precizat că politicienii maghiari nu au sarcina de a da sfaturi UDMR sau de a încerca să îndeplinească munca pe care şi-au asumat-o aceştia ca reprezentanţi ai minorităţii maghiare din România. La rândul său, premierul Tăriceanu a declarat că “nu mai este nicio speranţă” ca legea minorităţilor naţionale, aflată de câţiva ani la Parlament, să fie adoptată de actualul Legislativ, dar a precizat că sarcina adoptării ei va reveni viitorului Guvern. “Nu mai există, în mod rezonabil, nicio speranţă ca ea ( legea minorităţilor naţionale n.r.) să fie adoptată în actuala sesiune parlamentară, însă cred că acesta este un obiectiv pe care viitorul Guvern va trebui să şi-l ducă la îndeplinire (…) Este evident că în momentul de faţă mai avem circa 40 de zile până la alegeri, iar Parlamentul şi-a întrerupt practic activitatea”, a declarat premierul. El a amintit că actul normativ se află la Parlament “de o lungă bucată de vreme”, dar că pe agenda Legislativului au fost prioritare alte subiecte. NewsIn |
Centrul de Documentare ISPMN a iniţiat un proiect de monitorizare a presei pe tematica reprezentării minorităţilor naţionale. În cadrul proiectului sunt monitorizate versiunile online ale mai multor cotidiane naţionale, atât în limba română cât şi în limba maghiară.
În munca de colectare a materialelor beneficiem de aportul unui grup de studenţi ai Universităţii Babeş-Bolyai, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială, fapt ce ne oferă posibilitatea unei dezvoltări continue a bazei noastre de date.
Proiectul de monitorizare a presei doreşte să ofere celor interesaţi, posibilitatea de utilizare a acestei baze de date în viitoare analize.
|