Căutare

Europarlamentarul Laszlo Tokes a condamnat, într-o intervenţie susţinută în limba română în Parlamentul European, "omogenizarea şi românizarea Transilvaniei prin metoda schimbării artificiale a proporţiilor etnice", scrie Mediafax.

Biroul de presă al europarlamentarului Laszlo Tokes a dat publicităţii, joi, intervenţia susţinută cu o zi în urmă de către episcopul reformat, în limba română, în plenul Parlamentului European, pe tema schimbării proporţiilor etnice în Ţinutul Secuiesc şi a "opoziţiei" oficialilor de la Bucureşti faţă de autonomia teritorială pretinsă de reprezentanţii etniei maghiare. "După alegerile din toamnă din România şi după formarea Guvernului - la fel ca în Slovacia - şi în România revine în forţă în viaţa politică instigarea antimaghiară", a susţinut Tokes. El a amintit că demonstraţia din 8 februarie, din Sfântu Gheorghe, a fost organizată de bisericile maghiare în semn de protest faţă de acest fenomen. "În petiţia formulată cu ocazia demonstraţiei, mii de localnici secui au protestat faţă de schimbarea proporţiilor etnice în Ţara Secuilor prin popularea direcţionată a regiunii cu grupuri de români din alte zone. În mod absurd, domnul preşedinte Traian Băsescu a acuzat secuii maghiari de «epurare etnică». Paralel cu aceasta, cu ocazia alegerilor pentru Primăria Clujului, foile volante ale «democraţilor» instigau împotriva candidaţilor maghiari folosind aceeaşi calomnie. După decenii de discriminare şi privare de drepturi, cine acuză pe cine?!", s-a întrebat europarlamentarul. În continuarea intervenţiei sale, Tokes a afirmat că se continuă "românizarea Transilvaniei". "Doresc să atrag atenţia Parlamentului că, în România, prin metode subtile, chiar şi acum, continuă omogenizarea, românizarea Transilvaniei prin metoda schimbării artificiale a proporţiilor etnice", a afirmat Tokes. În încheierea intervenţiei, el a precizat că, la cererea demonstranţilor din secuime, va înmâna cabinetului preşedintelui Hans-Gert Pöttering petiţia lor şi fluturaşul electoral al PDL distribuit la Cluj. În comunicatul de presă care însoţeşte declaraţia, Laszlo Tokes explică reacţia sa prin faptul că afirmaţiile făcute la Budapesta, dar şi în ţară, de către preşedintele Băsescu cu privire la autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc "au stârnit o justificată indignare în opinia publică maghiară".

Totodată, Tokes apreciază că "manifestările dictatoriale ale preşedintelui, făcute sub masca constituţionalităţii", au avut şi efecte pozitive, prin faptul că "au făcut, în schimb, ca şi UDMR să se trezească la realitate privind greşelile şi omisiunile politicii sale legate de autonomie", iar "în urma intensificării retoricii politice antimaghiare, starea de ameninţare a dus la închegarea uniunii comunităţii maghiare din Transilvania". "Cu toate urmările favorabile, însă, nu trebuie să pierdem din vedere faptul că în politica românească a reapărut «cartea naţionalistă». În răspunsul ingenios al preşedintelui Băsescu la acuzele din petiţia demonstranţilor de la Sfântu Gheorghe, în care se reproşează popularea forţată a regiunii cu grupuri de români aduse din alte zone, respectiv la cele privind demiterea conducerii maghiare a instituţiilor, preşedintele i-a învinuit pe secui chiar de «epurare etnică» faţă de locuitorii români din regiune", a atenţionat Tokes. Episcopul pune intensificarea "discursului antimaghiar" pe seama alegerilor pentru Parlamentul European din iunie şi a celor prezidenţiale din toamnă, apreciind că "în acţiunile lor instigatoare vânătorii de voturi nu se simt deranjaţi nici chiar de cadrul Uniunii Europene în care se găseşte România". Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, i-a înmânat, sâmbăta trecută, şefului statului, Traian Băsescu, petiţia care a fost citită la manifestaţia de protest organizată, în 8 februarie, la Sfântu Gheorghe, de bisericile istorice maghiare, preşedintele spunând că a primit documentul, dar că a refuzat orice discuţie pe această temă. Preşedintele Traian Băsescu a declarat, tot sâmbătă, că nu are "nicio reţinere" în a spune că epurarea etnică s-a produs în administraţiile locale din Harghita şi Covasna, precizând că va renunţa la această idee dacă "măcar un şef de ţeavă, undeva", director, şef de serviciu, şef de birou din aceste administraţii locale va fi român. Totodată, şeful statului a afirmat, după întâlnirea cu autorităţile din Covasna şi Harghita, că poziţia sa este "tranşantă şi fără echivoc" în ceea ce priveşte autonomia teritorială, invocând articolele 1 şi 152 din Constituţie şi precizând că, din acest punct de vedere, pe teritoriul naţional nu pot fi create autonomii teritoriale.