Căutare

Preşedintele Consiliului Naţional Maghiar din Transilvania califică drept regretabil şi îngrijorător faptul că mai mulţi politiceni români încearcă să folosească manifestările conduse de dorinţa de libertate a tinerilor moldoveni pentru a legitima revendicări teritoriale, potrivit unui comunicat.

El a dat ca exemplu în acest sens faptul că europarlamentarii PSD Adrian Severin şi Victor Boştinaru au distribuit în Parlamentul European, la sfârşitul lunii martie, o invitaţie la o "aşa-numită conferinţă istorică căreia i s-a ataşat o hartă anexând Moldova României".

"Folosirea în Parlamentul European a unei hărţi care ilustrează anexarea Moldovei la România cu siguranţă nu serveşte interesele normalizării relaţiilor româno-moldovene", este de părere preşedintele CNMT.

În comunicat se mai arată că majoritatea covârşitoare a elitei politice româneşti vede posibilitatea soluţionării conflictului în extinderea pe bază de drept subiectiv a cetăţeniei române. Potrivit afirmaţiilor lui Tokes, ca urmare a unei astfel de măsuri, pe lângă cei un milion şi jumătate de persoane cu dublă cetăţenie, încă cel puţin un milion de cetăţeni moldoveni pot deveni cetăţeni români.

Laszlo Tokes este de părere că "politica naţională română aplică dubla măsură".

"Pe de o parte, de mai bine de zece ani, în paralel cu propaganda slovacă şi sârbă, se duce o adevărată ofensivă diplomatică împotriva Conferinţei Permanente Maghiare, a Forumului Reprezentanţilor Maghiari din Bazinul Carpatic, a legii privind maghiarii de peste graniţele Ungariei, a politicienilor maghiari care solicită pe căi paşnice dublă cetăţenie maghiară şi autonomia, pe de altă parte, în privinţa extinderii dreptului la dublă cetăţenie română există un consens absolut între partidele parlamentare româneşti", afirmă Tokeş.

Europarlamentarul susţine că preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Sandor Tamas, ar fi fost contactat, prin intermediul Ministerului Aministraţiei şi Internelor, de un cetăţean din Republica Moldova cu solicitarea să ofere celor dornici să se repatrieze informaţii privind "programul Guvernului Român de populare cu cetăţeni moldoveni a judeţelor Harghita şi Covasna".

"Se pare deci că există un program guvernamental secret care ar popula teritoriile locuite de maghiari, în primul rând Secuimea, cu moldoveni care deţin cetăţenia română", susţine, în comunicat, Laszlo Tokes, el arătând că modificarea proporţiilor etnice prin implicarea statului contravine obligaţiilor internaţionale asumate de către ţara noastră, cum sunt reglementările Uniunii Europene şi ale Consiliului European.

Episcopul susţine că există, astfel, posibilitatea ca politica guvernamentală română, "cu revendicări teritoriale ascunse", nu numai să tensioneze şi mai mult relaţiile româno-moldovene, dar, în contextul "soluţionării" acestei probleme prin intenţia de a modifica în mod forţat şi artificial proporţiile etnice, să creeze şi tensiuni interne în Transilvania, în Secuime.

El atrage atenţia factorilor de decizie ai Uniunii Europene că "şi maghiarii din Transilvania, care solicită pe cale paşnică autonomia, pot fi păgubaşi ai conflictului româno-moldovean".

"Iniţiem o masă rotundă, o serie de tratative, cu cooperarea organelor Uniunii, la care să participe nu numai guvernele centrale ale ţărilor regiunii, ci şi comunităţile regionale şi etnice care revendică cu mijloace paşnice autonomia", se mai arată în comunicatul semnat de Tokes.

Guvernul a decis să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români şi descendenţi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991, conform solicitării formulate în acest sens de către preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit actului normativ, foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia prin naştere şi care au pierdut-o sau le-a fost ridicată din motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile legale, cu excepţia interviului prin care demonstrează că ştiu limba română.

Comisia Europeană are o atitudine prudentă faţă de intenţia României de simplificare a procedurilor pentru obţinerea cetăţeniei, în contextul în care aproximativ un milion de moldoveni ar putea ajunge în spaţiul Uniunii Europene, a afirmat, săptămâna trecută, Amadeu Altafaj-Tardio, purtător de cuvânt CE, citat de APcom.

Preşedintele UDMR, Marko Bela, a respins ideea acordării cetăţeniei române unui milion de moldoveni, considerând că nu aceasta este cheia soluţionării relaţiilor dintre România şi Republica Moldova.

Marko a arătat, sâmbătă, în raportul prezentat la Congresul UDMR, că posibilitatea acordării mai uşoare a cetăţeniei române moldovenilor rămâne o chestiune "problematică".